Completul de filtru al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a admis Raportul ANI în cazul Klaus Iohannis şi a comunicat părţilor că trebuie, în termen de 10 zile, să-şi formuleze punctele de vedere în legătură cu Raportul Curţii.

Potrivit Comunicatului I.C.C.J. s-au parcurs pînă acum doar trei dintre cei 7 paşi ceruţi de Codul Civil în cazul de faţă.

Abia după epuizarea a încă trei paşi, Dosarul poate ajunge la punctul 7 - judecarea  pe fond.

Luînd în considerare ritmul dinadins de melc șchiop de pînă acum, Dosarul Klaus Iohannis riscă să fie judecat pe fond după Revelionul 2015.

Altfel spus, vor trece alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis ar putea să ajungă președintele României și noi, cei din Populime, să nu știm dacă a încălcat sau nu Legea.

Vă imaginați ce-ar însemna pentru țară ca primarul Sibiului să fie declarat incompatibil în ziua celui de-al doilea celui de-al tur sau chiar în noaptea de după anunțarea victoriei sale!

Deşi nu la intensitatea fremătătoare dinaintea zilei de 25 septembrie 2014, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost pregătită de presă sau, vorba liberalilor lui Ionel Brătianu de după Primul Război, de o anumită presă, ca fiind una crucială pentru rezultatul alegerilor.

Despre tărăşenia cu Procesul ANI versus Klaus Iohannis am scris într-un număr anterior al Evenimentului zilei. Articolul,  nu întîmplător intitulat Dar dacă Ei vor să vîre pe gît Poporului român Candidatul Lor! avertiza asupra pericolului care dă tîrcoale cazului Klaus Iohannis:

Cel de a lăsa impresia că Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie a acceptat să fie instrumentul forţelor oculte interesate în stabilirea preşedintelui României nu prin vot direct şi universal, ci la masa verde.

În acelaşi articol făceam o scurtă trecere în revistă a cazului ANI versus Klaus Iohannis. Pentru înţelegerea deciziei de marţi, 30 septembrie 2014, o recapitulare se impune:

„Pe 24 aprilie 2013, ANI îl declară pe Klaus Iohannis incompatibil. Decizia ANI nu spune nimic câtă vreme nu-i confirmată de o instanţă de judecată. Pe 23 septembrie 2014, Curtea de Apel Alba-Iulia infirmă decizia ANI.

ANI face recurs. Deşi trecuse deja un an Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu dăduse încă un termen până luni, 22 septembrie 2014.”

Pe 19 septembrie 2014 ANI cere public Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să judece cazul Klaus Iohannis cu celeritate. Mulţi distinşi,  inclusiv lideri liberali, au denunţat cu larmă intervenţia ANI. După opinia mea, ANI a procedat corect din punct de vedere democratic. Klaus Iohannis candidează la Preşedinţia României. Sondajele îl dau drept sigur prezent în turul al doilea. Unii comentatori spun că are şanse să cîştige alegerile, mai ales dacă  Victor Ponta merge mai departe pe drumul fără întoarcere al autosabotării prin măsuri greţos PSD-iste. În aceste condiţii, Inalta Curte de Justiţie şi Casaţie e obligată să se pronunţe. Electoratul nostru trebuie să ştie, are dreptul constituţional să ştie, dacă primarul Klaus Iohannis a fost sau nu incompatibil în cazul atacat de ANI. Aceasta deoarece procesul trebuie să decidă dacă primarul a încălcat sau nu Legea. Desigur, Klaus Iohannis poate să ţină sau poate să nu ţină cont de decizia Î.C.C.J. Electoratul însă  trebuie să ştie această decizie înainte de scrutin. Poate că electoratului puţin îi va păsa de decizia Justiţiei. N-ar fi de mirare. La localele din 2012 au fost primari votaţi în timp ce erau la puşcărie pentru corupţie. Poate că electoratul va ţine cont de decizie, mai ales că e vorba de un electorat fidel statului de drept.

Important, crucial era să existe o decizie. Admiţînd că liderul PNL Klaus Iohannis va cîştiga alegerile, ce imagine ar avea democraţia din România în condiţiile în care ÎCCJ ar decide că a încălcat legea? Şi trebuie precizat, că a încălcat legea, deoarece, deşi se numeşte al incompatibilităţii, Procesul vizează stabilirea unei sentinţe în cazul unei acuzaţii a ANI de încălcare a Legii.

După ce luni, 22 septembrie 2014, la Jocuri de putere de pe Realitatea tv, Klaus Iohannis s-a plîns că amînarea deciziei face jocul adversarilor săi, a doua zi, ca trezită din vis, Î.C.C.J. programează şedinţa de filtru pentru 25 septembrie 2014.              În chip surprinzător, pe 25 septembrie 2014, decizia de filtrare e amînată pentru 30 septembrie 2014. Marţi, 30 septembrie 2014, după ce amînase nejustificat o decizie simplă de procedură, Î.C.C.J. anunţă amînarea unei decizii la Sfinţu Aşteaptă.

Deja mişcările ÎCCJ pot fi suspectate ca fiind manevre electorale. La Prime time news de luni, de pe Realitatea tv, Andra Miron  m-a întrebat în legătură cu decizia aşteptată în cazul Klaus Iohannis. Am răspuns că Înalta Curte e mult mai înţeleaptă decît credem noi. În chip corect, Andra Miron, apelînd la political corectly, mi-a replicat că Justiţia e oarbă, nu înţeleaptă.

Într-adevăr, aşa e. Numai că Justiţia nu activează nicăieri în lume într-un glob de sticlă. Chiar oarbă, ea aude. Şi Înalta Curte nu putea să nu audă bombănelile românilor că-n cazul Klaus Iohannis e ceva necurat. Sau, mai precis, că e ceva necurat în amînarea luării unei decizii. O sentinţă evident, trebuie să ţină cont exclusiv de dosar. Dar programarea luării unei decizii n-are nici o legătură cu dosarul. Are legătură, în schimb, cu implicarea Justiţiei în  chelfăneala electorală.

Nu cred că trebuie să mai insist asupra implicării Î.C.C.J. în campania electorală prin decizia de marţi, 30 septembrie 2014:

1) Electoratului i se refuză dreptul legitim de a vota în cunoştinţă de cauză un candidat şi încă unul important.

2) Indiscutabil, Procesul sau o parte a acestuia se va suprapune campaniei electorale.

Asta va avea două posibile efecte perverse asupra campaniei:

a) Va da muniţie propagandei electorale a adversarilor ACL.

b) Va şubrezi încrederea structurilor din teritoriu în candidatul Klaus Iohannis.

Sînt şi comentatori care susţin că Î.C.C.J. face astfel jocul lui Klaus Iohannis, victimizîndu-l, ca şi în cazurile Sorin Oprescu, Mircea Diaconu.

Dar şi-n acest caz am avea de-a face cu o implicare a Justiţiei în campania electorală.

Alegerile din 2014 trebuie să fie libere și corecte. O încercare precum cea în cazul Klaus Iohannis, de le influența prin intermediul Justiției, sunt dovada unui dispreț inacceptabil față de alegători.

Cîntată de jurnaliști și  temută de politicieni, Înalta Curte de Casație și Justiție crede că-și poate permite să-și bată joc de Poporul român!

NB. Apropo, cîți ofițeri acoperiți sunt la Înalta Curte de Casație și Justiție?!