Guvernul de la Kiev a trimis ieri trupe în estul țării, o măsură considerată mai mult un gest de intimidare a insurgenților pro-ruși, înaintea unei reuniuni diplomatice cruciale, mâine, la Geneva.

Coloane de blindate și contingente ale Gărzii Naționale au luat ieri drumul estului rusofon unde domnește haosul de mai bine de o săptămână. „Operațiunea anti- teroristă este în plină desfășurare. Va avea loc treptat și într-o manieră responsabilă și precaută. Scopul său este de a proteja cetățenii ucraineni și de a împiedica fărâmițarea Ucrainei”, a declarat ieri, în fața Parlamentului, liderul interimar de la Kiev, Oleksandr Turcinov. La scurt timp după declarația sa, primul batalion al Gărzii Naţionale a Ucrainei a fost trimis pe „front” în estul ţării, a anunţat secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare, Andrii Parubii.

Credință Moscovei

Acest batalion este format din voluntari, care au făcut parte din unitățile de autoapărare ale Euro-Maidanului (Piața Independenței), epicentrul protestelor din centrul Kievului, care au dus în final la înlăturarea regimului prorus al președintelui Viktor Ianukovici la sfârşitul lunii februarie, a subliniat Parubii pe contul său de Facebook. „Soldaţii sunt foarte combativi şi sunt pregătiţi să apere Ucraina. Situaţia nu este însă simplă”, adaugă Parubii, care s-a întors de la Lugansk, unde susține că a stat o săptămână. Lugansk, un oraș din bazinul carbonifer Donbas, este de mai multe zile scena unor tensiuni separatiste avându-i în centru de militanţii proruşi. Aceştia ocupă din 6 aprilie sediul local al SBU (Serviciul de Securitate al Ucrainei).

Garda Națională a fost înființată în martie de Rada Supremă (Parlamentul ucrainean), după ocuparea Crimeii și pe fondul temerilor privind o nouă invazie rusă dinspre est. Garda Națională poate încorpora până la 60.000 de voluntari. Aceștia se adaugă celor circa 130.000 de militari ucraineni din armata regulată. Rusia are, în schimb, o armată de 845.000 de combatanți. Potrivit CNN, primul contingent numără 350 de combatanți și a plecat deja spre Donețk, unde grupuri armate proruse ocupă clădiri ale administrației centrale. Alte nouă orașe sunt parțial sau complet sub controlul separatiștilor care au cerut ajutorul preşedintelui rus Vladimir Putin în faţa guvernului proeuropean de la Kiev. În multe din aceste orașe, o bună parte din polițiștii locali au depus armele și au jurat credință forțelor ocupante. În replică, Ministerul ucrainean de Interne încearcă să refacă efectivele polițienești prin crearea unor grupuri speciale de protecție.

Speranțe în diplomație

De asemenea, o coloană a armatei ucrainene, alcătuită din blindate și soldați ai trupelor speciale, a fost observată ieri după- amiază de un reporter al agenției AFP, la 40 de kilometri de localitatea Slaviansk, din estul Ucrainei, aflată de sâmbătă sub controlul insurgenţilor rusofoni. Ziaristul afirmă că a văzut în apropierea localităţii Izium circa zece tancuri, aproximativ tot atâtea transportoare blindate şi şapte vehicule ce transportă trupe speciale.

Noile mișcări de trupe vin după câteva ultimatumuri pe care Kievul le-a dat separatiștilor din estul țării. Niciunul din aceste termene limită nu a fost însă urmat de măsurile de forță pe care guvernul le-a promis. De altfel, mulți analiști susțin că o confruntare deschisă este puțin probabilă înaintea reuniunii grupului de contact - SUA, UE, Rusia și Ucraina - mâine, la Geneva. De la Beijing, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat, încă o dată, ieri, că orice ordin „criminal” din partea autorităţilor ucrainene, privind recurgerea la forţă împotriva insurgenţilor proruşi din estul Ucrainei, va anula dialogul de la Geneva. Occidentul îi cere însă Rusiei să facă primul pas spre detensionarea crizei din estul Ucrainei și să ceară forțelor separatiste să se retragă din clădirile oficiale din regiune.

Putin și Obama, contre la telefon

Sub asediul criticilor Occidentului, președintele rus Vladimir Putin l-a sunat, luni seară, pe omologul său american. Acuzațiile privind implicarea Rusiei în evenimentele din estul Ucrainei sunt „speculații bazate pe informații nefondate”. Mai mult, potrivit unui comunicat al Kremlinului, Putin i-a cerut lui Obama „să facă tot posibilul să nu permită utilizarea forţei şi o baie de sânge” în regiunile rusofone.

Liderul de la Casa Albă i-a amintit omologului său că are mai multă influență în estul Ucrainei, pe care ar trebui să o folosească pentru detensionarea situației din teren. De altfel, Obama și-a expirat direct „îngrijorarea profundă faţă de susţinerea acordată de guvernul rus acţiunilor separatiştilor armaţi proruşi care ameninţă să submineze şi să destabilizeze guvernul în Ucraina”. „Izolarea tot mai mare a Rusiei pe plan politic și economic este rezultatul acțiunilor ei în Ucraina” şi a subliniat că aceste costuri pe care Rusia deja le suferă „vor creşte cu siguranţă dacă ea continuă” l-a mai avertizat președintele american pe omologul său rus. NATO a denunțat ieri, la rândul, său implicarea „profundă” a Rusiei în evenimentele din estul Ucrainei. „Rusia trebuie să înceteze să mai fie parte a problemei”, a declarat secretarul- general al Alianței, Anders Fogh Rasmussen.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza „ucigașilor plătiți”

Uniunea Europeană a decis luni seară să extindă lista persoanelor vizate de sancţiuni în urma ultimelor evoluţii din estul Ucrainei, a declarat, la Luxemburg, şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton. „În urma ultimelor evenimente, am decis să extindem lista celor vizați de înghețarea bunurilor și interdicții de călătorie”, a mai spus Ashton. Întrebată despre numărul exact al persoanelor vizate de sancţiuni, ea a răspuns că Serviciul European de Acţiune Externă lucrează în prezent la această listă.

Concluziile reuniunii miniștrilor de Externe din UE nu fac precizări suplimentare în acest sens, aşa că nu se ştie până în prezent dacă sancţiunile vor viza doar oficiali ucraineni pro-ruşi sau şi personalităţi ruse. Bruxelles-ul a avertizat însă că, dacă Rusia nu ia măsuri pentru încetarea destabilizării Ucrainei, va adopta noi sancțiuni, de data aceasta cu impact economic puternic. Canada a avertizat Moscova, la rândul său, cu sancțiuni suplimentare, subliniind paralela clară între scenariul Crimeii și cel aflat în desfășurare în estul Ucrainei. „Ucigași plătiți’’, responsabili de tulburările din estul Ucrainei, „au trecut frontiera’’ dinpre Rusia, a acuzat ministrul canadian de Externe, John Baird.