A emigrat în America, a câștigat un premiu Grammy și a renunțat la cariera artistică pentru a se implica în rezolvarea problemei romilor. Damian Draghici explică, într-un interviu acordat „Evenimentului zilei”, cât de defi citar au fost cheltuite fondurile europene alocate pentru romi.

Senatorul Damian Drăghici susține că, la Baia Mare, intenția primarului nu este rea și că în penitenciare nu sunt deținuți majoritari romi.

EVZ: Summitul UE pe problemele romilor a adus ceva nou? Damian Drăghici: Este al treilea summit pe acest subiect. La primul, în 2008, și la al doilea, în 2010, au participat doar câțiva miniștri. În 2010, atitudinea invitaților nu a fost chiar reticentă, dar nu s-au prezentat. De data asta a fost președintele Băsescu, patru premieri, șase vicepremieri, foarte mulți primari și consilieri. A fost un succes.

De ce? În primul rând, prin participarea a opt comisari europeni și, în al doilea rând, abordarea pan-europeană.

Adică romii sunt o problemă europeană? Pentru prima oară, efectiv, s-au pus cărțile pe masă. Nu este doar o problemă a țărilor de destinație sau de origine. Este o problemă europeană și ne-o asumăm toți. Și un lucru foarte important pentru mine, pentru care am militat: orice fel de proiect trebuie implementat la nivel local.

Care credeți că sunt greșelile pe care le fac primarii în relația cu etnia romă? N-aș putea să spun că sunt greșeli. Acest lucru se întâmplă și în primării. Multe ONG-uri mi-au sărit în cap pentru că sunt mai înțelegător, pentru că am trăit în SUA. Când un primar spune „îi avem și pe țiganii ăia acolo...”, ONG-urile îi sar în cap, îl dau în judecată la CNCD. La ce ne ajută? Nu e mai bine să stau cu el de vorbă o oră și să-i spun: domnule primar, nu se mai spune „țigani”, se spune „romi”.

Dar situația de la Baia Mare cum vi se pare? Eu am fost numit în iunie 2012, când s-a întâmplat, și trimis în delegație la Baia Mare. Inițial am crezut că este pentru voturi. După care mi-am dat seama că intenția primarului Cherecheș nu a fost aceea și asta nu o spun ca să-l apăr, așa o văd eu. Știu că organizațiile internaționale au sărit...

Dar care era intenția? El a venit OK: hai să dărâmăm casele astea, în care locuiau în condiții mizere și i-a mutat în zona administrativă a Cuprom. Zona administrativă, nu fabrică! Am luat o întreagă delegație acolo. Romii aveau, de fapt, acces la o viață mai bună.

Și acum? Am fost acum patru sau cinci luni, romii care stau în zona administrativă a Cuprom au o viață mai bună, cei din zona Pirita stau, din păcate, în aceleași condiții. Dar, lucrăm la un proiect la Baia Mare, pe 20 de hectare se vor construi case cu bani europeni.

Legea amnistiei? Ar ajuta comunitatea de romi? Nu știu dacă ar ajuta comunitatea de romi. Asta ar însemna că discriminează, să avem prezumția că ei sunt cei mai mulți. Potrivit unui studiu, care mi-a fost prezentat, în penitenciare nu romii sunt cei mai mulți.

În parcuri, există mămici care le spun copiilor: „Nu te juca cu acel copil că e țigan”. Cum comentați? Pentru prima oară am fost discriminat la mine în casă. Când a zis familia că sunt țigan. Aveam cinci ani. Poți să pleci din casă cu un complex de inferioritate. Pentru mine, atunci când spun că trebuie să educăm romii, nu mă refer doar la școală, ci la atitudine. Cred că acum este momentul să existe campanii de conștientizare și o modalitate de a educa majoritarii cum să nu discrimineze.

„Românii sunt la fel de săraci în Ferentari”

Proiectul Ferentari. Întâi, v-ați întâlnit cu președintele Băsescu la Bruxelles. L-ați convins? Nu eram acolo ca să-l conving pe domnul președinte. Are dreptul constituțional de a-l trimite la revizuire, o singură dată. A doua oară trebuie să-l promulge.

Președintele a arătat că nu poți să ai un ONG care este al Guvernului... Vă explic. Proiectul este o inițiativă a Guvernului și a premierului Ponta. Ideea a pornit de la câteva lucruri esențiale. Unu, toate ambasadele se plângeau de zona Ferentari. Pe de altă parte, doi, mi-am dat seama de un lucru: când vine cineva de la o instituție europeană, nu trebuie să-l duci la 500 de km de București. Poți să-l duci aici. Ferentariul este la 7-8 minute de centru. Trei, este o zonă unde ai 18.000 de oameni, din care 50% romi, 50% non-romi. Asta este foarte important pentru mine, pentru că nu este un proiect de segregare.

Românii fiind la fel de săraci în Ferentari? Da. Ăsta este un lucru bun. Este mai ușor ca ăla sărac să-l înțeleagă pe ăla sărac, decât ăla bogat să-l înțeleagă pe sărac.

Înțelegem. Care-i proiectul? Este primul proiect interactiv unde putem să avem: locuințe, locuri de muncă, sănătate, educație. Educația pentru mine este cea mai importantă, eu sunt un exemplu. Dacă ar fi să o luăm de la Descartes, care a spus „Gândesc, deci exist”, eu aș spune „Exist, de aceea mă educ”. Sau: „Mă educ ca să exist”. De trei ori am fost emigrant și am avut nevoie de acte. Nu am avut nevoie de un permis de ședere, ci de un permis de lucru. Dacă îl ai, poți să faci rost de muncă, de bani, de mâncare.

Deci, proiectul Ferentari oferă locuri de muncă... Oferă locuri de muncă comunității. Este un proiect voi pentru voi. Roma pentru roma. Bineînțeles, sunt și specialiști. Dar vom începe să întrebăm: câți sunt tâmplari, câți sunt zidari?

După Ferentari? Există un mic detaliu: se numește proiectul Ferentari 1. Dacă avem la Baia-Mare, după- va fi Ferentari 2.

Dar de ce Guvernul are nevoie de un ONG, când are Agenția pentru Romi? Au existat foarte multe critici asupra ONG-urilor, Agenției, asupra instituțiilor care trebuiau să se ocupe de romi și nu s-au ocupat. Și atunci, eu m-am gândit așa: facem această fundație de utilitate publică și să fie pentru prima oară Cartea Albă a implementării proiectelor.

Dar ca să fii fundație de utilitate publică trebuie să ai trei ani de activitate? Guvernul are vechime de 100 de ani.

Banii luați de ONG-uri, o problemă

Cum considerați că au fost cheltuiți banii destinați romilor, de către ONG-uri? Sunt puține lucruri vizibile. Aici avem o mică problemă: a europenilor, care ne judecă. Ei spun, ați primit bani și nu ați făcut nimic. Unii au avut experiență, alții nu. Ar fi o idee să creăm asistență tehnică europeană, prin care să ajutăm cei care primesc finanțare. Următorul exercițiu financiar, 2014-2020, este ultima noastră șansă pentru proiectele europene.

De ce vreți în Parlamentul European și nu rămâneți în Parlamentul nostru? În ultimii doi ani am fost desemnat de premier punctul unic de contact pentru romi. Am reprezentat România pentru Strategia Națională de integrare a romilor. Am fost prezent la Bruxelles. Acolo mi-am dat seama că este locul unde poți să schimbi foarte multe lucruri. Nu doar pentru romi. Țelul meu este să lupt pentru apărarea drepturilor omului și pentru promovarea politicilor de incluziune socială.