Cazul „Satul Francez” la schimb cu Parcul Bordei. Modificarea componenței Consiliului General al Primăriei Municipiului București (CGPMB) în urma alegerilor nu este un argument pentru nu respecta sau pentru a onora cu întârziere clauzele stipulate în cadrul unui contract civil.

Asta arată în esență judecătorii de la Curtea de Apel București în motivarea deciziei prin care au obligat Primăria să-i plătească despăgubiri de 115 milioane de euro omului de afaceri Costică Constanda. Este vorba despre hotărârea Curții de Apel București din data de 11 iulie 2018, dată publicității la solicitarea EVZ, o sentință civilă confirmată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 4 iunie.

Sentința are ca obiect controversatul schimb de terenuri dintre Costică Constanda și Primăria Capitalei, un „catrof fierbinte” pentru oricare primar, fie că s-a numit Traian Băsescu, Adriean Videanu, Sorin Oprescu sau, mai nou, Gabriela Firea. Pe scurt, schimbul de terenuri dintre Constanda și Primărie a avut o rațiune pecuniară.

Pentru a evita plata către omul de afaceri a unor despăgubiri de 17 milioane de euro în 2007, Municipalitatea a făcut o înțelegere cu Constanda pe care ulterior nu a mai respectat-o, astfel că în prezent trebuie să-i plătească 115 milioane. Constanda a obținut retrocedarea Parcului Bordei, pe vremea când edil era Traian Băsescu, după ce omul de afaceri a cumpărat drepturile litigioase de la moștenitorii îndreptățiți.

Numai că acolo nu putea ridica un cartier de lux, deoarece Primăria nu i-a permis, fiind vorba de un parc. Pe de o parte, Constanda nu avea Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat de Primărie, iar pe de altă parte Primăria trebuia să pună în executare hotărârea de retrocedare favorabilă lui Constanda, după ce acesta cumpărase drepturile litigioase.

Primăria nu și-a onorat promisiunea

Soluția de compromis a fost găsită în 2007, în mandatul de primar al lui Adriean Videanu: Primăria rămâne cu Parcul Bordei, iar Constanda primește teren în „Satul Francez”, plus promisiunea că va primi PUZ acolo pentru proiectul lui imobiliar. Mai exact, Primăria condusă de Videanu se obliga să îi dea lui Constanda anumiți coeficienți urbanistici în Satul Francez (CUT 3,5, înălțime maximă P+5 = 21 m), iar acesta din urmă se obliga să renunțe la despăgubirile de 17 milioane euro la care avea dreptul prin decizia de retrocedare.

Schimbul a fost aprobat prin HCGMB nr. 5 din 17 ianuarie 2008.

Constanda a „umblat” la PUZ

​Numai că ulterior, în 2009, când în fotoliul de primar se așezase Sorin Oprescu, Consiliul General a refuzat să-i emită acest PUZ omului de afaceri. E drept că și Constanda „umblase” la datele din PUZ: voia o înălțime maximă de 28 de metri, în loc de 21, cum îi era înțelegerea cu Videanu.

Astfel, litigiul dintre Constanda și Primărie a format obiectul dosarului soluționat definitiv anul acesta, pe 4 iunie. Înalta Curte a confirmat astfel decizia Curții de Apel București, pronunțată în vara anului trecut. Pentru magistrați, punctulcheie al întregului litigiu l-a constituit schimbul de terenuri dintre Constanda și Primărie pe vremea lui Videanu, plus promisiunea Consiliului General că îi va elibera PUZ-ul în Satul Francez.

„S-a arătat că, în raporturile de drept civil, subiect de drept este ....... (n.r. – Primăria Capitalei) care intră în raporturi juridice de drept privat, voinţa sa civilă manifestându-se prin CGMB (organul deliberativ) şi .......(n.r. – primarul) (organul executiv). Aceleaşi considerente conduc la înlăturarea susţinerii apelantului pârât în sensul că întocmirea sau promisiunea de a întocmi în viitor un act administrativ nu poate forma în mod valabil obiectul unui contract civil, înserarea sa în această convenţie fiind tocmai rezultatul exprimării voinţei consilierilor printr-un act administrativ”, se arată în motivare.

Instanța: Rezultatul alegerilor nu are niciun efect asupra Hotărârilor Consiliului General al Primăriei

Pe magistrații Curții de Apel, București, nu i-a interesat schimbarea Consiliului General în decursul timpului, nici faptul că o serie de edili s-au succedat la șefia Primăriei Capitalei.

„Nu se poate considera că o schimbare în componenţa acestui organ (n.r. – Consiliul General), ca rezultat al alegerilor locale, ar avea vreun efect asupra hotărârii luate de consiliul general în componenţa anterioară, hotărârea respectivă fiind un act administrativ valabil emis de autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, indiferent de componenţa sa la un moment dat. Astfel, nu se poate susţine că, după alegeri, Consiliul General în noua componenţă nu ar fi obligat prin hotărârile luate anterior alegerilor, o asemenea susţinere fiind contrară legii”, scriu magistrații în documentul citat.

Magistrații au respins susținerile Primăriei. „Apărările apelantului pârât (n.r. – Primăria) sunt generate de modul în care a fost redactat contractul, în sensul că respectiva clauză 6.8 (n.r. – cea privind PUZ) a fost prevăzută ca o obligaţie a municipiului, deşi competenţa de a aproba respectivul plan urbanistic aparţine organului deliberativ, Consiliul General. De asemenea, în decizia de casare, s-a arătat că, în raporturile de drept civil, subiect de drept este .... (n.r. – Primăria Capitalei) care intră în raporturi juridice de drept privat, voinţa sa civilă manifestându- se prin CGMB - organul deliberativ, şi ....(n.r. – primarul) organul executiv. Aceleaşi considerente conduc la înlăturarea susţinerii apelantului pârât în sensul că întocmirea sau promisiunea de a întocmi în viitor un act administrativ nu poate forma în mod valabil obiectul unui contract civil, inserarea sa în această convenţie fiind tocmai rezultatul exprimării voinţei consilierilor printr-un act administrativ”.

Cronologia unei „jonglerii” cu drepturi litigioase

În luna septembrie a anului 2003, Primarul General de atunci, Traian Băsescu a semnat două decizii prin care i-a împroprietărit pe Lincaru Eugen și Tudor Dumitru cu un teren- zonă verde, cunoscut, ulterior, că Parcul Bordei, în schimbul unui alt teren pe care aceștia îl revendicaseră, și care se află în Satul Francez.

Ulterior, Costică și Maria Constanda au cumpărat de la cele două persoane drepturile litigioase asupra parcului Bordei și au solicitat Consiliului General emiterea unui PUZ care să le permită construirea în acea zona verde a unui complex rezidențial. Solicitarea a fost refuzată, Consiliul General motivând că potrivit Planului Urbanistic General acel teren are destinație de spațiu verde. Soții Constanda s-au adresat instanței, argumentând că dreptul la proprietate le este afectat de refuzul CGMB.

Guvernul interzice schimbarea destinației zonelor verzi

În luna iunie 2007, când Primar General era Adriean Videanu, Curtea de Apel a confirmat decizia Tribunalului București prin care CGMB a fost obligat să aprobe PUZ-ul solicitat de Constanda și obligă Primăria să-i plătescă daune de 17 milioane euro. În luna octombrie a aceluiași an, Guvernul publică un OUG (114/2007) prin care se interzice schimbarea destinației spațiilor verzi, inclusiv private.

În consecință, OUG împiedica punerea în aplicare a deciziei Curții de Apel , parcul Bordei ar fi rămas parc, iar Primăria ar fi trebuit să plătească penalitățile de 17 milioane euro. În octombrie 2007, Videanu semnează un acord între PMB și soții Constanda, prin care PMB primește Parcul Bordei în schimbul Satului Francez. Contractul de schimb cu sultă este aprobat prin HCGMB nr. 5 din 17 ianuarie 2008.

Costanda propune, Consiliul General se opune

În 2009, când Primar General era Sorin Oprescu, soții Constanda propun CGMB un PUZ pentru Satul Francez cu coeficientul de utilizare a terenului de 3,5, dar cu o înălțime mai mare, 28 metri. PUZ este respins în două ședințe, a treia oară nefiind discutat din lipsa de cvorum.

În ianuarie 2010, soții Constanda se adresează Tribunalului București reclamând că Municipalitatea nu și-a respectat contractul, în sensul că CGMB nu a emis PUZ-ul solicitat de ei. Soții Costanda au cerut desființarea contractului de schimb și obligarea PMB a plății contravalorii terenului aferent parcului Bordei (145.391.279 Euro și 79.484.625 lei) care între timp fusese inclus în domeniul public al Bucureștiului cu destinația de parc.

Prin HCGMB nr. 350 din 17 decembrie 2010, CGMB aprobă PUZ solicitat de soții Constanda pentru Satul Francez. În anul 2011, Tribunalul București a admis cererea formulată de soții Constanda, dispunând desființarea contractului de schimb între PMB și aceștia, obligând PMB să plătească suma de:

- 109.216.400 euro reprezentând contravaloarea terenului Parcului Bordei

- 6.417.669 euro reprezentând sultă achitată de reclamanți prin contractul de schimb

- 29.757.210 euro reprezentând despăgubiri și 79.484.625 lei reprezentând dobânda legală aferentă sumelor indicate anterior, calculată pentru perioada aprilie 2008-decembrie 2009.

Totodată, instanța de judecată a respins cererea conexă formulată de către Municipiul București prin care a fost solicitată constatarea nulității absolute parțiale a contractului de schimb cu sultă. PMB a formulat apel împotriva sentinței civile pronunțată de Tribunalul București.

Justiția dă cu bani în cumpărătorii drepturilor litigioase

În 2013, Curtea de Apel București admite din nou cererea familiei Constanda de desființarea a contractului de schimb, ce avea ca obiect schimbarea proprietății asupra imobilelor „Satul Francez” – care trece în proprietatea soților Constanda și „Parcul Bordei” – care trece în proprietatea Municipalității (fiind ulterior inclus în domeniul public al Municipiului București), repunerea părților în situația anterioară încheierii acestui contract, și obligă PMB să plătească următoarele sume: l109.216.400 Euro, reprezentând contravaloarea parcului Bordei precum şi dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu dată introducerii acţiunii – 20.08.2010 până la dată plăţii efective a sumei;

- 6.417.669 Euro, reprezentând sulta achitată de Constanda Costică şi Constanda Maria precum şi la dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu luna aprilie 2008, până la dată plăţii efective a sumei. De asemenea, familia Constanda a fost obligată la restituirea în deplină proprietate şi posesie către PMB a terenului din Satul Francez. Recursul s-a judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție care, prin decizia 313/2013 a trimis cauza spre rejudecare Curții de Apel București.

În rejudecare, (anul 2018) Curtea de Apel București a dispus ca:

- PMB să plătească către Costică și Maria Constanda contravaloarea terenului din Parcul Bordei - de 69.312.000 euro, în echivalent în lei la dată plăţii, la care se adaugă dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu dată introducerii acţiunii – 20.01.2010 până la dată plăţii efective a sumei.

- Obligă PMB la plata către Constanda Costică şi Constanda Maria a dobânzii legale aferente sumei de 6.417.669 euro la plata căreia a fost obligat cu titlul de sultă l Respinge că neîntemeiata cererea familiei Constanda privind acordarea despăgubirilor în cuantum de 29.757.210 Euro.

- Îi obligă pe Constanda Costică şi Constanda Maria să restituie în deplină proprietate şi posesie către PMB a Satului Francez (teren în suprafaţă de 28.500 mp şi construcţiile edificate pe acesta).

Băsescu: Judecătorul era corupt!

Preşedintele Traian Băsescu declara, în aprilie 2008, că judecătorul care i-a dat omului de afaceri Costică Costanda dreptul să construiască era corupt, referindu-se la situaţia legată de Parcul Bordei. „Eram primar general, era semnat de mine. S-a recunoscut proprietatea pentru terenul pe care s-a construit Satul Francez.

Primăria Capitalei, în baza datoriilor pe care le avea World Trade Center la Primăria Capitalei, a cerut Satul Francez în contravaloarea datoriilor. World Trade Center a fost de acord să predea Primăriei Capitalei tot complexul construit în Satul Francez, numai valoarea lui era o valoare de garanţie uriaşă pentru Primăria Capitalei care putea pune garanţie oricând Satul Francez şi să ia credite cu care să rezolve probleme ale Bucureştiului”, a spus Băsescu.

„Am făcut cu proprietarii, îmi aduc aminte şi acum, erau doi bătrâni, în birou, o înţelegere prin care au acceptat să le dăm pe malul lacului Floreasca echivalentul terenului”, a mai declarat preşedintele de atunci. El a menţionat că a făcut aşa pentru că malul lacului Floreasca era acoperit de Planul Urbanistic General, „care nu dădea voie să se construiască pe o suprafaţă mai mare de 15% din suprafaţa terenului şi nu mai mult de P+1”.

Potrivit lui Băsescu, judecătorul s-a transformat în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ignorând Planul Urbanistic General, legea care guvernează dezvoltarea oricărui oraş.