Ministerul Administraţiei şi Internelor va face studii să vadă cum trebuie să reorganizeze administrativ - teritorial România şi ce oraşe şi comune ar trebui să dispară de pe hartă
Într-un răspuns trimis Parlamentului, ministrul administraţiei şi internelor, Traian Igaş, a recunoscut că Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) vrea să facă studii şi analize care să stabiliească cât de eficente sunt administraţiile locale din oraşe şi comune şi care să stabiliească cum ar trebui reorganizat teritoriul administrativ-teritorial al ţării.
"Pentru atingerea obiectivelor Programului de Guvernare 2009-2012, în domeniul reformei administraţiei publice, o măsură importantă o constituie elaborarea unui proiect privind reorganizarea administrativ-teritorială a României şi, în acelaşi timp, promovarea unei politici de descurajare a iniţiativelor de înfiinţare de noi comune şi oraşe", precizează ministrul în răspunsul trimis deputatului Mihaela Stoica. Aceasta a cerut, într-o interpelare, Ministerului Administraţiei formarea unei comisii mixte, formată din parlamentari şi experţi MAI, pentru elaborarea unui proiect de lege privind modificarea legislaţiei referitoare la organizarea administrativ-teritorială a României. Guvernul va lua o decizie după finalizarea studiilor "Ministerul Administraţiei are în vedere elaborarea unor analize şi studii privind problematica reorganizării administrativ-teritoriale a României, inclusiv prin demararea unor proiecte finanţate prin Programul Sectorial pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative, care să poată fundamenta viitoarele decizii în acest domeniu", a mai explicat Igaş în documentul transmis Parlamentului. Deputatul Stoica a explicat că legislaţia ar trebui schimbată, în sensul în care autorităţile judeţene ar trebui să decidă schimbarea statutului unei localităţi şi ce condiţii trebuie să îndeplinească o localitate pentru a deveni comună sau oraş, dar astfel încât autorităţile locale să primească fonduri suficiente pentru gestionarea atribuţiilor primite în urma procesului de descentralizare. Deputaţii dezbat desfinţarea a 60% din comune şi 30% din oraşe EVZ a prezentat la începutul lunii noiembrie că parlamentarii analizează un proiect care prevede desfiinţarea a a 60% dintre comune şi 30% dintre oraşe. Potrivit proiectului de lege aflat în dezbaterea Parlamentului, pentru a-şi păstra statutul, o comună trebuie să fie populată de cel puţin 5.000 de cetăţeni cu drept de vot. Iar statisticile MAI arată că, în acest moment, nu mai puţin de 2.102 comune dintre cele 2.630 existente au mai puţin de 5.000 de locuitori. Iar, dacă proiectul de lege va fi adoptat şi va intra în vigoare, şi o parte dintre oraşe riscă să fie decăzute din rang. Motivul: documentul prevede că un oraş va trebui să aibă cel puţin 10.001 locuitori. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, 117 oraşe din cele 317 existente numără mai puţin de 10.000 de locuitori. "Noua structură administrativ - teritorială ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2012, iar alegerile locale şi generale din acel an se vor face pe structura rezultată în urma reorganizării", se precizează în proiectul iniţiat de senatorul Dobra Nicolae. Primăriile au datorii de peste două miliarde de euro Potrivit datelor guvernamentale, localităţile din România au datorii de peste aproximativ 2,6 miliarde de euro. În timp ce unii primari au contractat credite de pe piaţa liberă, alţii au făcut credit de eurobonduri sau au împrumutat bani de la băncile europene. În timp ce la noi, statul alocă bani de la bugetul central pentru autorităţile locale care intră în incapacitate de plată, în alte ţări, primăriile cu datorii prea mari, care nu reuşesc să-şi plătească nici măcar cheltuielile curente, sunt desfiinţate. De exemplu, în SUA legislaţia prevede că oraşele care nu-şi mai pot plăti cheltuielile curente vor intra în faliment, adică vor dispărea.
Recomandările noastre
