WikiLeaks: SUA fac alianţe cu despoţii Asiei Centrale pentru a-şi extinde influenţa

WikiLeaks: SUA fac alianţe cu despoţii Asiei Centrale pentru a-şi extinde influenţa

Obiectivul Statelor Unite de a-şi extinde influenţa în Asia Centrală în detrimentul Rusiei se loveşte inevitabil şi de impedimentul formării unor alianţe cu unii dintre cei mai ciudaţi dictatori ai lumii, dezvăluie noi telegrame publicate de WikiLeaks şi preluate de publicaţia germană Der Spiegel.

O depeşă redactată de personalul ambasadei americane la Duşanbe, capitala Tadjikistanului, şi expediată Departamentului de Stat pe 7 august 2009 trece în revistă situaţia politică şi economică din statul condus cu mână de fier de Emomali Rahmon. Fost brigadier la un colhoz şi un beţiv notoriu, aşa cum este descris în text, Rahmon se află la cârma unei ţări în pragul ruinei economice dar şi al unui război civil din cauza insurgenţei islamiste. O parte din veniturile la bugetul de stat provin din activităţi ilegale deoarece "Tadjikistanul este o rută majoră de tranzit către Europa şi Rusia a heroinei produsă în Asia de Sud-Vest", detaliază textul.

Informaţiile respective au fost sintetizate de ambasada de la Duşanbe înaintea vizitei în regiune a generalului David Petraeus, pe atunci şefului Comandamentului Central al armatei americane. În pofida descrierii sumbre făcute situaţiei generale din Tadjikistan, diplomaţii americani recomandă generalului să încerce să se apropie de despotul tadjik argumentând că, în primul rând, Statele Unite au nevoie de sprijinul acestuia pe frontul afgan. "Obţineţi acordul lui Rakhmon pentru tranzitul de armament letal către Afganistan", recomanda telegrama din august 2009. În schimbul acestui accept, Statele Unite i-ar fi oferit liderului de la Duşanbe ajutor în combaterea militanţilor islamişti în estul ţării. Gaze naturale şi agenţi secreţi

O altă telegramă expediată în 2009 de diplomaţii acreditaţi la ambasada din capitala kîrgîză Bişkek dezvăluie importanţa strategică pentru Statele Unite a bazei militare de la Manas, singura pe care armata americană o operează în Asia Centrală. Depeşa fusese trimisă în contextul negocierilor tensionate dintre administraţia americană şi guvernul kîrgîz după ce acesta din urmă avertizase că va închide baza în schimbul unui ajutor financiar consistent din partea Rusiei.

Americanii l-au curtat şi pe Islam Karimov, dictatorul uzbek. Într-un mesaj adresat generalului Martin Depemsey, care urma să se întâlnească cu ministrul uzbek al Apărării, ambasada americană de la Taşkent îi recomanda acestuia să vizita sa era "un prilej excelent pentru a-şi convinge interlocutorul să pună bazele unui program de schimb de informaţii secrete privind Afganistanul", acolo unde guvernul uzbek îşi dezvoltase deja o vastă reţea de agenţi.

Cât priveşte Turkmenistanul, Statele Unite sunt în mod deosebit interesate să aibă acces la rezervele sale uriaşe de gaze naturale. În condiţiile în care companiile americane îşi fac greu intrarea pe piaţa turkmenă a gazului, spre deosebire de cele ruse, diplomaţii americani la Aşgabat au desfăşurat o mică anchetă pentru a afla motivul. Într-o telegramă din octombrie 2008 ambasadorul american oferea şi răspunsul - o companie rusă care a primit acordul să foreze în largul coastelor turkmene din Marea Caspică îi oferise cadou preşedintelui turkmen Gurnanguly Berdâmuhamedov un yaht.

FIGURĂ-CHEIE

Kazahul Nazarbaiev, prietenul americanilor

Nursultan Nazarbaiev, din 1991 preşedinte al Kazahstanului, o ţară cu resurse bogate de petrol şi gaze naturale, este vizat în mod deosebit de interesele americane. O telegramă din august 2006 îl descrie pe liderul kazah drept "cel mai important partener din regiune al Statelor Unite".

Începând cu anul 2002, avioanele americane de transport au primit dreptul de a tranzita teritoriul kazah în drumul lor spre bazele din Afganistan. Când însă un oficial american i-a sugerat lui Nazarbaiev să organizeze alegeri libere, liderul de la Astana i-a tăiat-o scurt - faptul că este "prietenul Statelor Unite" ar trebui să fie destul pentru Washington. După ce liderul kazah a refuzat, la insistenţele Moscovei, să recunoască Abhazia şi Osetia de Sud, regiunile separatiste georgiene, diplomaţii americani vor acum să se asigure că fosta republică sovietică se va îndepărta tot mai mult de Rusia.

Un obiectiv era, la începutul acestui an, identificarea unei facţiuni pro-americane în guvernul kazah, dezvăluie o altă depeşă. CITEŞTE MAI MULTE DEZVĂLUIRI ÎN SECŢIUNEA WIKILEAKS.

Ne puteți urmări și pe Google News