Dublinul are nevoie de fonduri pentru susţinerea sistemului bancar, dar ezită să accepte un împrumut ce i-ar afecta independenţa fiscală. Criza euro s-ar putea extinde în Portgualia, la rândul ei apăsată de povara datoriilor.

Actor principal în cel mai nou episod al crizei ce ameninţă zona euro, guvernul Irlandei a insistat ieri că nu are nevoie de asistenţa financiară a UE, poziţie care îi subliniază independenţa, dar nu îi rezolvă problema de finanţare a sectorului bancar, garantat de stat. Există însă informaţii potrivit cărora atât Dublinul cât şi Lisabona, în cazul în care situaţia se înrăutăţeşte, ar putea fi nevoite să accepte susţinerea financiară europeană.

În ciuda zvonului privind iminenţa împrumutului, ca urmare a creşterii costurilor de creditare pe piaţă, Dublinul a spus aseară că nu a solicitat deblocarea banilor din Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF). Situaţia Irlandei e diferită de cea a Greciei - Dublinul are bani pentru plata datoriei publice. Problema o reprezintă băncile, în mare parte naţionalizate de stat, care se confruntă cu lipsa de finanţare, după politica împrumuturilor riscante practicată în timpului boomului imobiliar din anii trecuţi.

Irlanda se află azi pe agenda reuniunii miniştrilor de finanţe din UE. BBC scrie că unii oficiali europeni şi-au exprimat opinia cum că Dublinul ar trebui să accepte asistenţa financiară pentru a pune capăt incertitudinii şi totodată instabilităţii ce ameninţă, încă odată, zona euro.

Despre independenţă

Guvernul irlandez a subliniat că unul dintre motivele pentru care se fereşte de asistenţa financiară a UE e dorinţa de a-şi păstra independenţa. "Suveranitatea acestei ţări a fost câştigată cu greu şi guvernul nu are de gând să o cedeze", a declarat ministrul întreprinderilor, Batt O'Keeffe, cu aluzie la independenţa câ ştigată faţă de Marea Britanie în urmă cu 88 de ani.

Dublinul are motive să se teamă de constrângerile ce ar fi aplicate politicii sale fiscale în cazul unui împrumut. Comisia UE a sugerat deja că taxa corporatistă irlandeză, de 12,5%, trebuie să crească. E şi o problemă electorală, scrie Reuters. Guvernul premierului liberal Brian Cowen, aflat sub cota opoziţiei în sondaje, ar prefera să plaseze vina programului de austeritate sau pe cea a creşterii taxelor pe umerii UE. Irlanda, odinioară supranumită Tigrul Celtic, a fost lovită de cea mai neagră recesiune din zona euro. Datoria publică depăşeşte 100 de miliarde de euro, iar deficitul - 32% din PIB.Mare parte din datorie a fost cauzată de intervenţia statului pentru susţinerea celor cinci mari bănci, dintre care trei au fost deja naţionalizate. În vreme ce guvernul de pregăteşte să anunţe noi măsuri de austeritate, cetăţenii se confruntă cu problema tot mai serioasă a şomajului, ajuns la o rată de 13,2%.

Ce vrea Europa

În UE există interese diverse. Comisia şi Banca Centrală Europeană sunt dornice să prevină o extindere a problemei irlandeze în Portugalia şi Spania şi susţin varianta împrumutului.

Pentru Germania, principal contributor la EFSF, situaţia e complicată. Angela Merkel se confruntă cu reticenţa publică privind folosirea banilor germani pentru salvarea unui nou stat european, după Grecia. Cancelarul trebuie să ţină seama însă de expunerea băncilor germane la datoriile celor irlandeze. Situaţia expunerii este valabilă şi pentru Marea Britanie. Surse europene citate de cotidianul The Daily Telegraph precizau că Germania ar putea semnala azi că Irlanda are nevoie de asistenţa financiară a UE. Presiuni au venit şi dinspre Marea Britanie. Parlamentarul britanic conservator, Peter Tapsell, a avertizat că ameninţarea potenţială a crizei irlandeze la adresa economiei mondiale este asemănătoare cu reprezentată de căderea Lehman Brothers în 2008. Îngrijorare la Lisabona De la Lisabona, oficialii portughezi, care se confruntă la rândul lor cu o creştere a costurilor creditării, privesc cu îngrijorare spre Irlanda. "Există un risc de contagiune", a declarat aseară ministrul portughez de finanţe, Fernando Teixeira dos Santos. "Nu vreau să dau lecţii guvernului irlandez. Vreau însă să cred că vor face ceea ce este potrivit pentru Irlanda şi pentru zona euro. Vreau să cred că au viziunea pentru a lua cea mai bună decizie", a spus oficialul portughez, sugerând că Dublinul ar trebui să accepte susţinerea europeană. Ministrul a nuanţat totuşi o declaraţie anterioară, făcută pentru Financial Times, în care avertiza că Lisabona ar putea să ceară asistenţa financiară a UE.