Dacă deputaţii vor adopta câteva amendamente, companiile vor fi obligate să treacă pe la Camera de Comerţ pentru a fi înregistrate modificările.

Întreprinzătorii care vor să-şi facă o firmă ar putea fi obligaţi să treacă pe la Camera de Comerţ înainte să ajungă cererea lor să fie înregistrată la Registrul Comerţului. La fel şi companiile care trebuie să notifice orice modificări precum adăugarea unor noi obiecte de activitate, retragerea unor asociaţi sau primirea altora, majorare de capital etc. Un proiect de lege în acest sens se află pe masa deputaţilor şi a fost dezbătut în Comisia juridică pe 20 septembrie.

Lista cu amendamente la Legea camerelor de comerţ şi la cea privind Registrul Comerţului cuprinde obligaţia companiilor să se înregistreze în Registrul Comerţului numai prin serviciile de asistenţă realizate de camerele de comerţ.

Documentele de înregistrare şi modificare ale firmelor ar urma să fie depuse la Registru numai prin intermediul camerelor de comerţ în 48 de ore. Iniţiativa mai prevede obligaţia societăţilor să se înscrie în Catalogul Firmelor ţinut de camerele de comerţ.

Monopol pe piaţă

Oamenii de afaceri susţin că astfel se instituie un monopol al sistemului cameral pentru asistenţa la înregistrarea firmelor, în domeniul arbitrajului şi primirii de informaţii despre companii. Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM (CNIPMMR), critică şi mărirea cu două zile a termenului de înregistrare a unei societăţi, în condiţiile în care normele europene cer ca aceste termene să fie reduse.

Potrivit lui Nicolescu, "iniţiativa este antieconomică, ilegală, anticonstituţională şi antieuropeană". Întreprinzătorii sunt forţaţi să se înscrie în evidenţele unui organism privat şi să plătească nişte taxe, explică reprezentanţii CNIPMMR. Conform estimărilor acestora, costurile de înfiinţare a unei firme se vor dubla dacă proiectul va fi aprobat de la circa 600 lei, nivelul de la care pornesc în prezent.

Deputatul PC Bogdan Ciucă, vicepreşedinte al Comisiei Juridice, ne-a spus că, întra-devăr, "apare o verigă, un interpus în relaţia dintre firme şi Registrul Comerţului, însă aceasta are un rol de filtru pentru un control riguros şi specializat atunci când sunt solicitate modificări ale societăţilor". El susţine că va cere ca asistenţa să fie furnizată gratuit companiilor.

Taxele, stabilite cu Finanţele

La rândul său, Valentin Cismaru, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ, spune că Registrul Comerţului trebuie să aparţină mediului privat, şi nu unei instituţii de stat. Potrivit lui, până în 2002, Camera a dovedit că poate gestiona profesionist Registrul.

În ceea ce priveşte taxele, el a precizat că acestea vor fi stabilite împreună cu Finanţele.

CRONOLOGIE

Traseul proiectului legislativ

• 13 octombrie 2009 - Senatul respinge proiectul de lege care prevedea trecerea Registrului Comerţului la camerele de comerţ
• 19 octombrie 2009 - iniţiativa este înregistrată la Camera Deputaţilor
• 3 noiembrie 2009 - proiectul este adoptat de deputaţi
• 10 decembrie 2009 - Curtea Constituţională declară că legea aprobată este neconstituţională
• 13 aprilie 2010 - Senatul reexaminează un nou proiect privind un mai mare control al camerelor de comerţ asupra ONRC şi îl respinge
• 19 aprilie 2010 - amendamentele sunt prezentate în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor 20 septembrie 2010 - dezbatere în Comisia Juridică a deputaţilor

ÎNCERCĂRI RATATE

Registrul Comerţului, a patra oară în parlament

Nu este pentru prima dată când Camera de Comerţ încearcă să obţină controlul asupra Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Anul trecut, o propunere legislativă care viza trecerea ONRC în subordinea Camerelor de comerţ a trecut de parlament, însă Curtea Constituţională a declarat-o ca fiind neconstituţională.

Curtea a argumentat că actul normativ are ca efect "concesionarea unui serviciu public de interes general, prin transferul în gestiunea Camerelor de comerţ, cu nerespectarea principiilor ega lităţii de tratament, transparenţei şi proporţionalităţii pe care (...) trebuie să se bazeze concesionarea unui serviciu public".

Luptă de familie

În plus, în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, Registrul Comerţului se află sub control public. Iniţiativa legislativă precedentă aparţine senatorului liberal Cristian David, fost ministru de interne, şi lui Dan Voiculescu. Anul trecut, ei au propus parlamentului ca ONRC să treacă sub controlul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), condusă de Mihail Vlasov, socrul lui Cristian David. Miza o reprezintă veniturile de zeci de milioane de euro anual, dar şi baza de date cu peste 400.000 de companii pe care o deţine Registrul.

De la înfiinţarea sa în 1990 şi până în 2002, Registrul Comerţului a funcţionat în subordinea Camerelor de comerţ. Prima încercare de a-l readuce sub umbrela Camerelor datează încă din anul 2005, în urma unei iniţiative a liberalilor, printre care şi Ovidiu Silaghi, fostul ministru al IMM-urilor.

Aprobată de parlament, legea a fost declarată neconstituţională. Doi ani mai târziu, un nou proiect de lege în acest sens a ajuns în parlament, însă nu a trecut de legislativ.