Festivalul de film italian, care a luat startul pe 1 septembrie, a devenit mai "sobru" şi din cauza concurenţei cu evenimentul similar din Toronto.

S-a deschis cu "Black Swan", de Darren Aronofsky, un thriller psihologic a cărui acţiune este plasată în lumea baletului newyorkez, cu Natalie Portman, Winona Ryder şi Vincent Cassel în rolurile principale, şi se închide cu Shakespeare. Unul profund remodelat de regizoarea Julie Taymor, cu aportul actriţei Helen Mirren - laureată deja cu Cupa Volpi - care o interpretează pe Prospera.

Line-up competiţiei recuperează şi un cineast-cult, producător al "Reservoir Dogs" şi colaborator al lui Jack Nicholson, însă care n-a mai regizat de ani buni (20) un lungmetraj - Monte Hellman ("Road To Nowhere").

"Venezia 67", principala secţiune competitivă, include ultimele filme ale unor cineaşti precum Sofia Coppola, Julian Schnabel, Francois Ozon, Tom Tykwer şi Takashi Miike, alături de ecranizări faimoase precum "Norwegian Wood" - după romanul lui Haruki Murakami, în regia lui Anh Hung Tran - sau "Barney’s Version", după proza lui Mordecai Richler, regia: Richard J. Lewis - cu o distribuţie ale cărei "vârfuri" sunt Dustin Hoffman, Paul Giamatti şi Minnie Driver.

De altminteri, densitatea starurilor nu poate fi contestată în ceea ce priveşte Mostra din 2010, de la Catherine Deneuve şi Gerard Depardieu la Vincent Gallo (prezent şi ca actor, şi ca regizor în cadrul competiţiei) până la Willem Dafoe şi Freida Pinto. "Essential Killing", de Jerzy Skolimowski, a fost ultima peliculă inclusă în "Venezia 67".

În afara competiţiei vor fi proiectate filme de Martin Scorsese, Kent Jones, Casey şi Ben Affleck, Giuseppe Tornatore, Robert Rodriguez, Ethan Maniquis, John Turturro, Marco Bellocchio.

Directorul festivalului, Marco Mueller, a explicat pentru "Variety" dificultăţile acestei selecţii îndrăzneţe, care mizează pe cineaştii tineri şi care face să pălească ediţia din acest an a Cannes-ului. Asta după ce, în 2008 şi 2009, opţiunile Mostrei nu au fost tocmai apreciate.

Cinema pe timp de criză

"Mi se pare clar că s-a schimbat politica studiourilor în ceea ce priveşte festivalurile. (...) Nu drastic, dar până în punctul în care spun: «Nu avem nevoie de expunere la festivaluri a unor filme care oricum suscită o atenţie instantanee odată lansate»", declară Mueller.

Ia în calcul şi un factor rar menţionat: "Câte staruri şi câţi regizori deveniţi staruri acceptă acum (provocarea - n.r.) să facă două zile de interviuri la un festival?". Răspunsul, spune el, este "foarte puţini". De exemplu, nu George Clooney sau Brad Pitt, pe care îi mai zăreşti la Veneţia; abia apar la o conferinţă de presă timp de 30 de minute.

Contra Toronto

Dacă Mostra se întinde de la 1 la 11 septembrie, festivalul canadian începe pe 9 şi se termină pe 19 al aceleiaşi luni. Pe lângă concurenţa temporală, a mai existat una: "Cei de la Toronto au făcut tot ce le-a stat în puteri ca să împiedice cele mai aşteptate filme să aibă premiera la Veneţia", spune sus şi tare Mueller.

Dacă pretenţiile lor sunt de înţeles când vine vorba de filme anglo-saxone, "e pur şi simplu ciudat ca organizatorii festivalului de la Toronto să insiste ca premiera internaţională a unui film, să zicem, din India sau din Chile, să aibă loc acolo, din moment ce (spre deosebire de Veneţia) ei au peste 300 de titluri", se plânge directorul Mostrei.

ÎN CIFRE

Un festival de 12 milioane de euro

Cea de-a 67-a ediţie a Mostrei are un buget de 12 milioane de euro, dintre care 7 sunt alocate de guvernul italian, oricum fonduri mai puţine decât în anii anteriori. 79 de lungmetraje din 34 de ţări - inclusiv din nou-venita Republică Dominicană - vor avea premiera mondială la Veneţia.

Cât despre competiţie, aceasta este dominată de americani (cinci lungmetraje din SUA şi unul din Canada), urmaţi de italieni (patru pelicule) şi de francezi (trei pelicule). Asiaticii au tot atâtea, dintre care două japoneze şi una chinezească.

Polonia, Grecia, Germania, Spania, Rusia şi Chile sunt fiecare reprezentate de un singur lungmetraj în "Venezia 67".

Quentin Tarantino este preşedintele juriului, din care fac parte şi regizorii Arnaud Desplechin (Franţa), Guillermo Arriaga (Mexic) şi Gabriele Salvatores (Italia).