Aproape 4.000 de cetăţeni români au fost repatriaţi din Franţa, de la începutul lui 2010, arată statisticile oficiale obţinute de EVZ.

Potivit Ministerului Administraţiei şi Internelor, de la 1 ianuarie şi până pe 15 august, 3.055 de români au fost repatriaţi în mod voluntar. În aceeaşi perioadă, 743 de români au fost returnaţi pentru contravenţii şi infracţiuni, cum ar fi deţinerea de paşaport fals, ieşirea ilegală din ţară şi implicarea în activităţi de proxenetism sau cerşetorie.

Repatrieri fără scandal

Statisticile sunt întărite de guvernul francez, care arată că 8.030 de cetăţeni români şi bulgari au fost repatriaţi din Franţa în ţările de origine, de la 1 ianuarie şi până pe 25 august, potrivit AFP.

Cifrele arată dimensiunea reală a politicii franceze de repatriere a cetăţenilor din cele două ţări - în marea lor majoritate romi -, politică ce a intrat sub tirul criticilor internaţionale abia în luna iulie a acestui an.

De la 28 iulie, data la care preşedintele francez a organizat reuniunea privind "problemele ridicate de comportamentul unor nomazi şi romi", şi până ieri, 681 de români şi bulgari au fost repatriaţi.

Statistica arată că ritmul repatrierilor nu a crescut semnificativ după şedinţa guvernului francez, ce a avut menirea de a înăspri politica împotriva străinilor aflaţi în ilegalitate.

Aproximativ 15.000 de romi din estul UE trăiesc în Franţa, potrivit estimărilor. Autorităţile pot decide expulzarea lor, dacă după trei luni de şedere ei nu au un loc de muncă sau nu pot dovedi că au posibilitatea de a se întreţine. Procedura obişnuită însă e repatrierea voluntară, care presupune acordarea unui ajutor de 300 de euro de persoană.

Comisia UE, îngrijorată

Aflat sub tirul criticilor venite din partea opoziţiei, a Bisericii Catolice şi a organizaţiilor umanitare, Parisul a arătat ieri că va continua politica de repatriere.

"Nu vom ceda celor care caută polemica sistematică şi nu trebuie să ajungem la o confruntare sterilă", a avertizat Nicolas Sarkozy, citat de purtătorul de cuvânt al guvernului, Luc Chatel.

Bruxelles-ul, care a menţinut o poziţie echilibrată, a reacţionat ieri, exprimându-şi îngrijorarea. Comisarul european pentru Justiţie şi Drepturi Fundamentale, Viviane Reding, a declarat că a urmărit cu "o anumită îngrijorare evoluţia ultimelor zile în Franţa", şi a anunţat că a cerut serviciilor sale o analiză completă a situaţiei romilor din Franţa, în special pentru a vedea dacă măsurile luate respectă deplin legile UE.