UTA - Feyenoord, o victorie de legendă. Florian Dumitrescu: "De frică ne-am mobilizat total"

UTA - Feyenoord, o victorie de legendă. Florian Dumitrescu: "De frică ne-am mobilizat total"

Florian Dumitrescu a rememorat pentru EVZ cum a reuşit UTA minunea de a o elimina pe Feyenoord în 1970. "Aveam o dorinţă ieşită din comun de a câştiga. Stăteam pe teren şi după antrenamente", povesteşte Dumitrescu.

Într-o perioadă în care atenţia microbiştilor se îndreaptă în special spre meciurile din cupele europene la fotbal, EVZ vă propune rememorarea primului miracol produs de o echipă românescă în competiţiile continentale.

În toamna anului 1970, UTA Arad a eliminat-o din primul tur al Cupei Campionilor Europeni pe celebra Feyenoord Rotterdam, deţinătoarea trofeului, după 1-1 în deplasare şi 0-0 pe teren propriu. Florian Dumitrescu, autorul golului calificării "Bătrânei Doamne", a dezvăluit pentru EVZ secretul acelei calificări: "De frică ne-am mobilizat total".

A fost descoperit la Anina

Florian Dumitrescu s-a născut la Bucureşti, pe 27 octombrie 1946. A strâns 238 de partide şi 31 de goluri în primul eşalon. A îmbrăcat de cinci ori tricoul echipei naţionale a României.

La 20 de ani juca în C, la Minerul Anina. "Odată, m-am trezit cu antrenorul «Coco» Dumitrescu acasă. M-a întrebat: «Vrei să vii la UTA?». Cum era să nu vreau, la 20 de ani, să ajung din C, la o echipă atât de galonată ca UTA?", şi-a amintit Florian Dumitrescu primul contact cu arădenii.

El a stat la "Bătrâna Doamnă" în perioada 1966-1971, timp în care a contribuit la titlurile "alb-roşiilor" din ediţiile 1968-1969 şi 1969-1970. Din 1971 a plecat pentru trei sezoane la Dinamo, unde a mai luat o dată laurii de campion, iar ulterior a mai evoluat pentru Steaua şi Petrolul Ploieşti.

A lucrat cu Sandu şi Dragomir

Dumitrescu i-a cunoscut pe Mircea Sandu şi pe Mitică Dragomir cu mult înainte ca aceştia să devină şefii fotbalului românesc. În 1978, Dumitrescu a lucrat cu "Corleone", la Scorniceşti: "Mitică m-a chemat la FC Olt, care tocmai promovase în eşalonul întâi. Ţin minte că în prima etapă, pe o ploaie torenţială, am marcat un gol şi am învins cu 6-0 pe Olimpia Satu- Mare. După plecarea lui Dragomir, am fost şi preşedinte la FC Olt".

Ca antrenor, eroul celor de la UTA a stat pe banca Gloriei Buzău, alături de "Profesorul" Gheorghe Constantin, iar după ’90 a pregătit formaţiile Delta Tulcea, Jiul Petroşani şi Vulturii Lugoj. "La Buzău i-am luat pe Mircea Sandu, pe Dumitru Marcu, băbăciuni d-astea, cu care am terminat pe locul 5 în Divizia A şi am jucat în Cupa Balcanică".

O accidentare l-a împiedicat să ajungă la Cupa Mondială

Deşi a fost inclus de selecţionerul Angelo Niculescu în lotul lărgit pentru Cupa Mondială din Mexic 1970, extrema stângă a "Bătrânei Doamne" a privit la televizor partidele tricolorilor de la Guadalajara.

"La un meci de pregătire m-a accidentat Ciugarin, de la Progresul. Nu am putut să mă refac pentru turneul final", a spus Dumitrescu. Chiar dacă a ratat prezenţa la Cupa Mondială, Florian Dumitrescu a rămas în istoria fotbalului românesc. Golul marcat de el la Rotterdam a adus prima calificare a unei echipe din ţara noastră în dauna unei formaţii care era deţinătoarea en-titre a unui trofeu continental.

MECIURI "STRATEGICE"

Istoria unui blat cu emoţii la Iaşi

În 1970, UTA a cucerit al şaselea titlu cu o etapă înainte de final, având patru puncte avans faţă de Rapid, ocupanta locului secund. "În ultima etapă am mers la Iaşi în vacanţă. Ei aveau nevoie de victorie, pentru a evita retrogradarea. Ne-au învins cu 2-1, dar la 1-0 a egalat Sima, care era tânăr (n.r. - avea 20 de ani) şi nu ştia cum stau lucrurile", şi-a amintit Dumitrescu.

"Arbitrul Petrea a anunţat la pauză că Bihorul conduce cu 2-0 la Steaua, iar după ce am egalat eu, ne-au dat golul doi şi n-au mai avut emoţii. Bihorul a făcut 1-1, iar Poli Iaşi a rămas în A", a completat Sima.

INTERVIU

"L-am făcut arşice pe fundaşul dreapta de la Feyenoord"

EVZ: Ce aţi găsit la Arad când aţi semnat cu UTA? FLORIAN DUMITRESCU: Am găsit nişte băieţi care m-au adoptat imediat, pentru că ştiam cu mingea, aveam valoare. Cu mulţi mă cunoşteam din armată, pe care am făcut-o aici, la Arad, cu Domide, Czako, Şchiopu, Axente sau Moţ.

Care era atitudinea fotbaliştilor de atunci? Aveam o dorinţă ieşită din comun de a câştiga. Stăteam pe teren şi după antrenamente. Nu dormeam noaptea înaintea meciurilor cu Steaua şi Dinamo. Ne gândeam mereu cum să ne depăşim adversarul direct, pe Sătmăreanu, de la Steaua, de exemplu. Eram foarte tehnici. Ţin minte că centram din viteză, cu precizie. L-am făcut pe Otto Dembrovschi golgheter într-un retur, cu 15 goluri, în ’70. Erau clipe uluitoare, sub 15.000 de spectatori nu aveam la meciurile de acasă. Iar UTA era iubită peste tot în ţară. Şi în Bucureşti ne simţeam ca acasă.

Ce vă amintiţi despre primul titlu pe care l-aţi luat cu UTA? Era în ’69. Ţin minte că am bătut la Vagonul cu 5-3, după ce în minutul 79 era 3-1 pentru ei. Apoi era să pierdem titlul, fiindcă ei ne-au învins în retur cu 1-0. Ne-am revenit apoi, iar după ultimul meci, în care am câştigat la "U" Cluj cu scorul de 2-0, ne-au aşteptat mii de oameni la întoarcere, lângă podul de la Grădişte. A fost ceva de vis. Sezonul viitor, în penultima etapă, la ultimul meci acasă, cu Braşovul, aveam apă la genunchi, dar Coco Dumitrescu m-a forţat să joc. Am învins şi am devenit campioni a doua oară consecutiv!

Ce v-aţi spus când aţi văzut adversarul de la tragerea la sorţi din Cupa Campionilor? Feyenoord, campioană europeană şi intercontinentală! De frică ne-am mobilizat total.

Cum aţi marcat golul? Eram între Israel şi Van Duivenbode, Axente mi-a centrat de pe dreapta şi am înscris cu capul. Portarul Treijtel nu a avut nicio şansă. Apoi Jansen a egalat cu un şut pe jos, pe sub Gică Gornea. Am avut noroc, ei au ratat mult. În retur, la Arad au venit tot cu nasul pe sus. A fost un meci deschis, fiecare putea să câştige. A ieşit 0-0 şi am produs minunea! L-am făcut "arşice" pe Romeijn, fundaşul dreapta de la Feyenoord.

A urmat Steaua Roşie Belgrad… Au fost mai buni. După meciul tur, 3-0 pentru ei la Belgrad, Ioan Chirilă l-a întrebat pe Miljanic, antrenorul sârbilor, pe cine ar lua de la UTA. Răspunsul a fost: pe Florian Dumitrescu, dar pe dreapta, că pe stânga îl am pe Geaici. "În 1969, la returul cu Legia, era 0-0 după prima repriză. La pauză, doctorul Albu ne-a dat nişte pastile care nu şi-au făcut efectul când ar fi trebuit. S-a terminat 8-0!“, FLORIAN DUMITRESCU, fost jucător la UTA

Ne puteți urmări și pe Google News