Proiectul "Salvaţi Băile Herculane", lansat pe Facebook de un asistent universitar din Cluj, a adunat deja peste 3.500 de susţinători.

Peste 3.500 de români vor să salveze de la degradare staţiunea Băile Herculane, printr-o acţiune promovată prin Facebook. Iniţiativa îi aparţine lui Mihai Cucerzan, un asistent universitar clujean în vârstă de 29 de ani, care a rămas impresionat de staţiune după ce a vizitat-o, în urmă cu doi ani.

Filmuleţ pe YouTube

"În ianuarie 2008, proaspăt întors de la Băile Herculane, şocat de realităţile de acolo, am realizat un scurt montaj video cu fotografii din localitate şi am postat filmul pe YouTube. Am ajuns la peste 9.000 de vizionări. În luna aprilie, anul acesta, filmul a fost preluat de EVZ, în cadrul unui articol referitor la Herculane. Atunci am ales să iniţiez un grup pe Facebook. Am preferat acest canal de comunicare pentru eficienţa sa: nu depinde de mofturile unora, e gratuit şi, în scurt timp, anumite idei pot fi făcute cunoscute unui public des tul de larg. În momentul de faţă, grupul are aproximativ 2.500 de aderenţi, iar cauza, peste 1.000", povesteşte iniţiatorul.

Printre cei care au aderat la cauză se află, alături de oameni simpli, scriitori, ziarişti, profesori universitari cu patalamale, politicieni români (între care Victor Ciorbea, Anca Boagiu, Vasile Dâncu, Zoe Petre), muzicieni, actori şi artişti (Aura Urziceanu, Ovidiu Komornyik, Victor Rebengiuc, Octavian Bud, Vasile Mardare), noul antrenor al Stelei (Ilie Dumitrescu), fundaţii, edituri, ba chiar şi stripperul Cornel Păsat. Obiectiv: intrarea staţiunii în patrimoniul UNESCO

El vrea să atragă atenţia asupra staţiunii, una care, odată, era considerată cea mai frumoasă de pe continent: "Obiectivele grupului: informarea opiniei publice naţionale şi internaţionale cu privire la Băile Herculane, atragerea unor personalităţi, care să susţină salvarea staţiunii, intrarea fondului istoric şi natural al staţiunii în patrimoniul UNESCO şi sensibilizarea autorităţilor cu privire la această problemă".

Cucerzan a înaintat scrisori către guvern şi Ministerul Turismului, dar degeaba. "Le-am solicitat demararea unei anchete oficiale în conformitate cu Constituţia României, art. 33, paragraful 3, care să evidenţieze realităţile de la Băile Herculane, precizând cauzele fenomenului, situaţia actuală şi perspectivele de viitor. E un atentat asupra culturii şi economiei României şi doar guvernul poate interveni. N-am primit niciun răspuns", a mai declarat Cucerzan.

El adaugă că, pe lângă lipsa de reacţie a guvernului, "trebuie acuzată şi lentoarea cu care justiţia se implică în rezolvarea diferendului existent". Într-adevăr, nicio autoritate nu s-a sesizat că Argirom nu şi-a respectat contractul de privatizare timp de opt ani, şi nici că a ipotecat hotelurile pentru împrumuturi minore.

"Herculane e imaginea României: un trecut frumos, un prezent searbăd, măcinat de interese şi nepăsare şi un viitor sumbru.", MIHAI CUCERZAN, iniţiator "Salvaţi Băile Herculane"

EPISODUL "ARMAŞ"

Cum a fost distrusă o minune

Turistul care ajunge azi în Băile Herculane se sperie. Stau să cadă toate fostele edificii cu care Împăratul Franz Josef se mândrea odinioară. Hotelul Decebal are o căutătură chioară prin sticla ferestrelor sparte, are tencuiala căzută şi feroneria cariată de rugină. Hotelurile Traian şi Roman sunt epuizate moral şi fizic.

Fostele băi romane, bazinele termale au ajuns ruine de beton în care unii îşi fac nevoile sau aruncă gunoi. "Există riscul ca aceste izvoare, nefiind întreţinute, să se colmateze şi să se răcească. Împăratul Marcus Aurelius venea special de la Roma pentru izvoarele termale", atrage atenţia profesorul Ilie Cristescu, doctor în turism.

Privatizarea lui Agathon

Episodul "Armaş" a început în anul 2001, când Dan Matei Agathon (ministrul PSD al turismului în acea vreme) i-a pus pe tavă colegului de partid Iosif Armaş staţiunea Herculane, în, probabil, cea mai dezastruoasă privatizare turistică petrecută în ţara noastră.

Mai precis, firmei Argirom Internaţional SA, grup patronat de Iosif Armaş, i-a fost atribuit 60% din SC Hercules SA (care deţine cele mai mari hoteluri din Herculane, şi toate cele care funcţionează în clădiri construite în timpul Imperiului Austro- Ungar). Atunci, Armaş s-ar fi obligat să investească 35 de milioane de dolari, dar în acte au apărut doar 1,4 milioane, ca angajament de investiţie până în 2004. Dar nici măcar aceste investiţii nu s-au făcut, drept care acum toate hotelurile SC Hercules SA sunt declasificate (nu mai au stele), susţine primarul Nicuşor Vasilescu.

Hoteluri ipotecate

Pe fondul crizei, anul trecut, Armaş a găsit de cuviinţă să facă rost de lichidităţi luând împrumut bani cu camătă, pentru care a girat cu hotelurile.

"Toate clădirile care formază centrul istoric al Băilor Herculane, 12 imobile şi hoteluri de patrimoniu naţional, construite în perioada 1700-1900, au fost ipotecate pentru sume deri zorii, va riind între 50.000 şi 200.000 de euro per imobil. Intră aici Hotelurile Decebal, Traian, Apolo, Cazinoul şi altele. Practic, toate pavilioanele din centrul istoric. Cum Armaş nu a înapoiat banii, cei care l-au împrumutat au revendicat clădirile şi, deşi noi ne-am exprimat dreptul de preempţiune, nu a ţinut nimeni cont de lege. Am ajuns în instanţă cu această cauză şi am câştigat deja la Judecătoria Caransebeş", povesteşte primarul din Herculane.

"Aceste hoteluri ale societăţii Hercules - Argirom Group au ajuns într-un asemenea hal de degradare, încât au fost scoase din circuitul turistic. Este vorba despre hotelurile Minerva, Afrodita, Diana, precum şi despre cele din centrul istoric al oraşului, Decebal şi Apollo, Pavilioanele 5 şi 6, care sunt închise de câţiva ani", adaugă primarul.

Iosif Armaş: "Suntem o societate privată care nu e obligată să dea explicaţii"

Ce are de spus Iosif Armaş, numele vehiculat de fiecare dată când se pune pe tapet problema staţiunii? "E un basm făcut de primarul actual, analfabetul Lae. Noi nu avem datorii la stat. Suntem o societate privată sută la sută, reţineţi asta, care nu e obligată dea explicaţii", ne-a declarat el.

PE SCURT

Staţiunea aristocraţilor

• LOCALIZARE. Staţiunea se află pe Valea Cernei, la 5 km de Drumul European E 70.
• ACCES. Staţiunea este accesibilă şi pe Dunăre, fie dinspre est (Sulina - Galaţi - Drobeta-Turnu-Severin - Orşova), fie dinspre vest (Viena - Buda pesta - Belgrad - Orşova).
• VECHIME. Prima atestare documentară datează din anul 153 d.Hr: "Zeilor şi divinităţilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimişi ca delegaţi romani să asiste la alegerea în calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, întorcându-se nevătămaţi, au ridicat acest prinos de recunoştinţă…" (tabulă votivă)
• CELEBRITATE. "În Valea Cernei există cea mai frumoasă staţiune de pe continent" (Franz Josef von Habsburg, 1852). Elisabeta de Wittels bach deţinea un apartament aici. Alţi oaspeţi de seamă: îm pă raţii Iosif al II-lea şi Francisc I şi împărăteasa Charlotte.
• ARHITECTURĂ. Istoria modernă a băilor începe după Pacea de la Passarovitz (1718), în cadrul Imperiului austriac. Reconstrucţia şi modernizarea încep în 1736. Cele mai multe edificii construite în acea epocă sunt în stil baroc austriac.