"Nu vă grăbiţi să intraţi în UE! Lungiţi cât de mult puteţi perioada de preaderare şi luaţi cât mai mulţi bani în acest timp! Iar atunci când aderaţi, faceţi-o numai cu drepturi egale!", îl sfătuieşte Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, pe omologul din guvernul sârb.

Discuţia a avut loc săptămâna aceasta, la o întâlnire transfrontalieră româno-sârbă. Oficialul român le-a mai spus sârbilor că UE înseamnă, pentru agricultură, "concurenţă neloială", în care pui să se lupte două forţe total inegale: pe de-o parte agricultura de tradiţie a Europei, bine aşezată, structurată, finanţată, iar pe de altă parte o agricultură ca a noastră, "finanţată cu aproximativ o treime din ce primesc europenii, şi agricultori care abia acum se formează".

Aurel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România, a confirmat declaraţiile lui Rădulescu: "Intrarea în UE ne-a adus foarte multe obligaţii şi puţine avantaje. România nu e aşezată la masa ţărilor care decid. Să nu negociaţi aderarea voastră în genunchi, ci să vă cereţi drepturile. Noi n-am ştiut să o facem şi acum suferim".

România, cea mai mică subvenţie agricolă din UE

Ţara noastră acordă cea mai mică subvenţie posibilă, 107 euro la hectar, adică sub o treime din media subvenţiilor din UE, care e de 350 de euro la hectar, atrage atenţia Matei.

"Nu avem subvenţie pe culturi, ci numai pe suprafaţa cultivată. Fiecare pro ducător face ce doreşte cu cei 107 euro primiţi ca subvenţie, fără să existe obligaţia de a-i deconta. Omul are doar obligaţia să lucreze terenul", a precizat secretarul de stat Rădulescu.

Întrebat de EVZ ce alte forme de sprijin le mai oferă statul român agricultorilor, secretarul a răspuns că "avem patru acte normative depuse la Ministerul Finanţelor" care, dacă vor fi aprobate şi vor trece de forul legislativ, vor asigura sprijin pentru prima de asigurare, pentru creşterea de păsări şi porci, pentru ecarisaj şi, eventual, subvenţia unei părţi din dobânzile creditelor.

Milan Petrovic: "Nu vrem să repetăm greşelile voastre"

În schimb, statul sârb acordă mai multe avantaje fermierilor săi, chiar dacă Serbia nu e încă o ţară UE. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Agriculturii de la Belgrad, Milan Petrovic, producătorii sârbi primesc câte 140 de euro pentru fiecare hectar cultivat (pentru însămânţare) şi câte 100 de euro la fiecare tonă de îngrăşăminte minerale folosite. La aceste subvenţii se adaugă 50 de euro, la recoltare, tot pentru îngrăşăminte.

În plus, "statul sârb suportă 40% din prima de asigurare a culturilor în caz de calamităţi, iar pentru toate creditele agricole luate de producători - indiferent că sunt pe termen scurt, lung sau mediu - plătim diferenţa de la o rată a dobânzii de 5% cât suportă producătorul, până la 12%-15% cât cer băncile. De asemenea, înapoiem producătorilor 30% din suma cheltuită anual pentru achiziţia de maşini şi utilaje agricole", a adăugat Petrovic.

Oficialul sârb a recunoscut că stă cu ochii pe România tocmai pentru ca ţara lui să nu repete greşelile făcute aici. "Avem fermieri de succes, mai ales când e vorba de Vojvodina, avem ferme foarte mari şi comparabile cu cele comunitare. Adevărul este că ne străduim să învăţăm din greşelile vecinilor noştri români şi, în niciun caz, nu vrem să le repetăm", a declarat Milan Petrovic.