O treime din literatura studiată în şcolile româneşti ar trebui să fie universală, propun reprezentanţii Societăţii Academice Române, susţinuţi de profesori şi de oameni de cultură.

"Valori" precum Simona Sensual sau Gigi Becali - promovate din ce în ce mai agresiv pe toate canalele media - ar putea fi "anihilate" dacă în manualele şcolare ar exista mai multe texte din literatura universală. E o certitudine în sprijinul căreia reprezentanţii Societăţii Academice Române (SAR) aduc argumente în raportul "De ce ar trebui predată literatura universală în şcoli".

Specialiştii SAR susţin că nu doresc să le declare "război" lui Eminescu, Coşbuc ori Sadoveanu - deşi propunerea făcută mai-marilor Ministerului Educaţiei ar putea fi interpretată astfel -, ci să arate că şi Dickens, Hardy, Shakespeare sau Dostoievski ar trebui incluşi în cărţile şcolare.

În plus - sunt de părere aceştia - textele din literatura universală ar trebui să fie prezente la probele de Bacalaureat fără ca, în acest fel, să crească şi numărul de ore la clasă.

Autori străini, de la clasa I până la absolvirea liceului

În prezent, manualele româneşti sunt ticsite doar de operele scriitorilor români, iar în ceea ce priveşte literatura universală, aceasta are câteva texte care sunt folosite numai pentru analiză gramaticală ori stilistică.

Concret, raportul SAR încearcă o "alfabetizare culturală" - aşa cum o numeşte şi Liviu Papadima, decanul Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti (UB), unul dintre semnatarii raportului -, propunând ca între 20% şi 30% din operele predate să aparţină autorilor străini.

"Începutul clasei a IX-a reprezintă marea bătălie pentru clasele de mate-fizică, în vreme ce clasele de uman primesc majoritar «refuzaţi». După Bacalaureat: facultăţile de ştiinţe exacte îşi caută cu disperare candidaţi, în vreme ce socio-umanele (comunicare, ştiinţe politice, sociologie, studii europene) sunt luate cu asalt" - sunt alte probleme ale sistemului românesc de învăţământ pe care le ridică Liviu Papadima.

La rândul ei, Zoe Petre, profesoară la Facultatea de Istorie a UB, are o propunere mai îndrăzneaţă. "Consider că o selecţie atentă a câtorva opere din literatura universală ar putea foarte bine să figureze şi în programul şcolilor de arte şi meserii, nu doar la «filologie». Cândva, Moisil spunea că va dovedi el odată că un strungar care l-a citit pe Shakespeare e mai productiv decât unul care nu a auzit de el", este opinia acesteia.

"Suntem deschişi la potenţarea literaturii universale în ceea ce priveşte puterea ei de a dezvolta abilităţi, dar atât timp cât avem ca materie de examen limba şi literatura română e greu să facem acest lucru, integrând mai multe opere din literatura universală. Însă am putea să introducem literatura universală ca materie separată", explică Oana Badea, secretar de stat în minister, re ticenţa oficialilor din Edu caţie. "Am putea doar să introducem literatura universală ca materie de studiu separată." OANA BADEA, secretar de stat, Ministerul Educaţiei

EXEMPLE DE VIAŢĂ

Pofta de lectură vine de la şcoală

Reprezentanţii SAR au şi câteva propuneri concrete pentru ceea ce ar trebui să conţină manualele de limba şi literatura română. În opinia acestora, Cinghiz Aitmatov cu "O zi mai lungă decât veacul", Ştefan Heym cu "Relatare despre regele David", Alexandr Soljeniţân şi chiar Albert Camus ar putea să le ofere elevilor exemple concrete pentru rezolvarea problemelor unor comunităţi.

"O bună parte dintre manuale sunt structurate pe o prezentare a genurilor şi curentelor literare, operele unor autori având rol de exemplificare. Atunci când se fac prezentări ale umanismului, iluminismului, realismului sau simbolismului se spun doar câteva propoziţii despre ce a însemnat acel curent în Europa. Se amintesc şi doi-trei reprezentanţi străini ai curentului, dar nu se studiază vreuna dintre operele lor", se arată în raportul SAR.

"Şi literatura română poate promova valori, dar ca istorie, există anumite perioade ale literaturii, cum este Renaşterea, iluminismul, în care literatura română era inexistentă. De exemplu, nu avem o tragedie românească care să reprezinte genul literar. Aceasta este o di ficultate a literaturii române în general", explică importanţa autorilor străini Alexandru Zotta, profesor de filologie la Universitatea de Vest "Vasile Goldiş", din Arad.

"Valori şi repere se pot deprinde şi din citirea tratatelor literare, dar acestea sunt abstracte. Dincolo de dificultatea de a citi un tratat, ţi se fixează mai bine anumite repere când vezi cum acţionează un personaj în situaţii concrete", este de părere şi Cristian Hatu, coordonator SAR.

Corectitudinea, învăţată din cărţi

Cei care au elaborat raportul s-au gândit şi la opiniile scepticilor care ar putea susţine că studierea literaturii române contribuie la formarea sentimentului identităţii naţionale.

"Aceasta este totuna cu a spune că, fiind străini, Dante, Shakespeare, Goethe, Tolstoi sau Thomas Mann n-au nicio valoare. Or, prin operele unor astfel de autori avem acces la repere valorice foarte puternice sau la teme importante", se subliniază în acelaşi raport.

Un alt argument pentru introducerea operelor străine în orarul elevilor e factorul moral. "Sunt destui alegători pentru care nu-i nici cea mai mică problemă să accepte mita electorală. Ce mai înseamnă acum pentru toţi aceştia demnitatea, corectitudinea, onoarea? (...) Fără mecanisme prin care reperele valorice să fie interiorizate, «măsurile anticorupţie» vor semăna cu efortul Danaidelor de a umple un butoi cu nişte ulcioare sparte", mai arată raportul.

Specialiştii SAR sunt conştienţi că selecţia operelor este esenţială. "Oricât ar fi, în esenţa lor, de pasionante, astfel de o - pere nu pot fi imediat pasionante şi pentru un adolescent. Un student m-a întrebat odată: «Dacă vă spun poezie, dv. ce-mi răspundeţi?»; i-am răspuns «Homer», şi mi-a spus, indignat: «E ca şi când v-aş spune pasăre şi dv. îmi răspundeţi arheopterix ». Profesorii de română nu au nici pregătirea pentru a înţelege ei înşişi şi a face inteligibile asemenea opere - dificile dacă nu sunt explicate corect", conchide Zoe Petre.

EDUCAŢIA ÎN UE

Cehia: 34 la sută autori străini

Alte ţări europene au pus deja un mare accent pe literatura universală.

• În Polonia, de exemplu, 15% dintre textele ce trebuie studiate pentru examenul de Bac la limba şi literatura maternă aparţin unor autori străini. Elevii polonezi studiază opere de Sofocle, Horaţiu, Shakespeare, Moliere, Goethe, Dante sau Kafka.

• Cehia stă mult mai bine la capitolul predării literaturii universale în şcoli: aproape 34% din opere aparţin autorilor străini, printre care Homer, Villon, Cervantes, Shakespeare, Puşkin, Balzac, Hugo, Dickens ori Sienkiewicz.
• Opere din literatura universală sunt studiate şi în şcolile din Franţa şi Ungaria.