Procedura presupune acordarea unui termen pentru remedierea disfuncţionalităţilor semnalate, România fiind pasibilă, în caz contrar, chiar şi de excluderea din Consiliul Europei.

Sătulă să tot soluţioneze cauze asemănătoare intentate României pe tema retrocedării imobilelor naţionalizate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ne ameninţă, în premieră, cu hotărâri-pilot!

România este pasibilă de aplicarea de hotărâri- pilot şi în ceea ce priveşte „nerespectarea dreptului la un proces echitabil” (durata excesivă, neexecutarea hotărârilor judecătoreşti rămase defintive) şi încălcarea „dreptului de a nu fi supus torturii”.

Hotărârile-pilot reprezintă un fel de hotărâri judecătoreşti generaliste, în sensul suspendării tuturor cauzelor asemănătoare, de pe rolul CEDO, până când statul român va lua „măsurile legislative, bugetare şi administrative”, în vederea unificării practicii judiciare şi a remedierii disfuncţionalităţilor.

CEDO reclamă absenţa unui mecanism coerent şi consecvent de retrocedare sau compensare, încălcarea repetată a drepturilor fundamentale, birocraţie şi legislaţie stufoasă şi confuză, tergiversare.

Grefa Curţii Europene a făcut anunţul oficial

Prin hotărârile-pilot, CEDO ar da României un termen - de regulă de şase luni sau un an - pentru remedierea pe cale administrativă, legislativă şi bugetară a disfuncţionalităţilor semnalate, urmând ca, în caz contrar, să dispună sancţiuni care pot merge chiar şi până la excluderea din Consiliul Europei.

Grefa Curţii Europene a anunţat, printr- un Comunicat oficial, că procedura hotărârilor-pilot urmează a fi aplicată României în premieră, în cauzele privind restituirea proprietăţilor preluate abuziv de către stat în perioada comunistă. La nivelul Curţii Europene a Drepturilor Omului sunt înregistrate, în prezent, aproximativ o mie de astfel de cauze intentate României, iar numărul acestora este în continuă creştere.

Procedura presupune identificarea unor disfuncţionalităţi generaliste, din cauza carora cetăţenii români asaltează Curtea Europeană. În contextul nevoii de a identifica soluţii unice, CEDO alege una sau mai multe cauze, care urmează a fi tratate „preferenţial”. În soluţionarea acestor cauze, Curtea recomandă statului măsuri generale, care trebuie adoptate pentru eradicarea disfuncţionalităţilor.

După pronunţarea hotărârii-pilot, toate cauzele asemănătoare sunt suspendate, până când statul vizat ia măsurile legislative, bugetare şi administrative necesare pentru eradicarea disfuncţionalităţilor. După ce statul ia măsurile, acestea sunt supuse unui control din partea Curţii, pentru a se analiza, printr-o decizie, eficacitatea lor.

Dacă judecătorii europeni consideră că măsurile luate de stat sunt conforme cerinţelor Curţii şi după ce verifică dacă revendicările persoanelor care s-au adresat CEDO vor fi rezolvate la nivel naţional, se radiază toate cauzele asemănătoare.

Cu alte cuvinte, dacă România nu este în stare săşi facă propria reformă, ne-o va face CEDO. În caz contrar, adică dacă măsurile dispuse de stat se dovedesc ineficiente, România riscă sancţiuni care pot merge, în cel mai drastic caz, până la excluderea din Consiliul Europei.

Cauzele „preferenţiale”, programate în iunie

Procedura-pilot urmează a fi aplicatăîncauzele„preferenţiale” Atanasiu, Poenaru şi Solon împotriva României, părţile fiind invitate să-şi susţină punctele de vedere în cadrul unei şedinţe programate la data de 8 iunie.

CEDO a decis să recurgă la hotărârile-pilot după ce, anterior, în anii 2008 şi 2009, a ajuns la concluzia că mecanismul de compensare este ineficient şi a mai recomandat României să adopte „măsuri legislative, administrative şi bugetare”, pentru ca „procedura de compensare să fie consistentă, accesibilă, promptă şi previzibilă”.

Cum „recomandările” din cauzele Viaşu, Katz şi Faimblat împotriva României nu au determinat statul să remedieze dis funcţionalităţile sesizate de CEDO, se va aplica procedura hotărârilor-pilot. Diferenţa este aceea că, de această dată, Curtea Europeană nu va mai face României „recomandări”, ci va obliga statul să ia măsurile dispuse, în caz contrar acesta fiind pasibil chiar şi de excluderea din Consiliul Europei.

PRECEDENT Polonia, Moldova şi Rusia - în situaţii similare

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai pronunţat hotărâripilot în cazul unei singure ţări membre a UE. Este vorba despre Polonia, stat care a reuşit totuşi să-şi remedieze deficienţele semnalate de CEDO, procedura dovedindu-se, astfel, a fi un succes.

Totuşi, Polonia a avut nevoie de nu mai puţin de patru ani pentru a remedia disfuncţionalităţile semnalate de judecătorii europeni în cazul său. Magistraţii CEDO au mai pronunţat hotărâri-pilot în cazul altor două state care nu sunt membre ale Uniunii Europene: Republica Moldova şi Rusia. 

PERICOL

Agentul guvernamental: sancţiunea supremă este exclusă

Agentul guvernamental al României la CEDO, subsecretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe Răzvan-Horaţiu Radu, consideră că, deşi prevăzută teoretic, „sancţiunea supremă”, de excludere din cadrul Consiliului Europei, este „exclusă”, căci nu a fost aplicată niciodată, niciunui stat.

Totuşi, agentul guvernamental admite că „nu este exclus ca procedura hotărârilor-pilot să fie aplicată în cazul României. Audierea publică este programată pentru 8 iunie”.

Răzvan-Horaţiu Radu precizează că „procedura hotărârilor, cauzelor-pilot este una nou dezvoltată de CEDO, pe parcursul ultimilor ani, în scopul de a rezolva grupuri mari de cauze repetitive, care au ca obiect acelaşi tip de încălcare a Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omu lui şi a Libertăţilor Fundamentale”, declarăRăz van-Horaţiu Radu.

Acesta adaugă faptul că principalele probleme constatate în cazul României ţin de încălcarea dreptului la proprietate, ce are la bază trei cauze majore.

Trei cauze majore

„Prima este cea legislativă, în sensul amendării de cel puţin 20 de ori, în ultimii ani, a legilor care reglementează retrocedarea, astfel că au apărut şi prevederi contradictorii. A doua este administrativă, în sensul nerespectării termenelor prevăzute de legislaţie, de la depunerea unei cereri de retrocedare şi până la soluţionarea ei. A treia este bugetară, în sensul că statul s-a obligat să acorde despăgubiri la valoarea de piaţă, în cazurile în care retrocedarea nu mai este posibilă, iar acest efort bugetar nu poate fi susţinut”.

Agentul guvernamental mai semnalează, în subsidiar, problema practicilor neunitare din instanţe. Mai mult, acesta admite că România este pasibilă de hotărâri-pilot şi din cauza numeroaselor procese intentate pe marginea încălcării „dreptului la un proces echitabil” şi „dreptului de a nu fi supus torturii”.

APĂRĂTOR. Horaţiu Radu va reprezenta România în faţa CEDO