Pilotul colectării selective a deşeurilor în zonele centrale

LECŢIA DE ECOLOGIE. Săptămânal, Marius Gheorghiţoi, un tânăr antreprenor din Piatra-Neamţ, pe care Bucureştiul l-a adoptat cu totul, priveşte din trafic, cu oareşicare mulţumire, una dintre realizările sale.

Când are drum spre Piaţa Unirii, coboară până în zona Patriarhiei, lângă staţia tramvaiului 32, unde a reuşit să monteze câteva cutii de colectare selectivă a deşeurilor care provin din ambalaje. Idee deja aplicată în oraşul său natal, cele 10 cutii sunt încă un pas spre un proiect pe care îl visează naţional. Şi are toate motivele să îşi impună un standard aşa de ridicat. Cutiile, pe care el le-a denumit EcoBoxMedia, au devenit deja populare printre bucureşteni, la doar o săptămână de la amplasare. Rolul lor, explică tânărul, este să rezolve o problemă pe care oamenii o întâmpină în trafic, în centrul oraşului: colectarea deşeurilor care provin din ambalaje. Coşurile de gunoi tradiţionale nu mai sunt o soluţie viabilă pentru că România are ţinte europene stricte privind colectarea şi valorificarea deşeurile din ambalaje. Altfel, în trei-cinci ani, amenzile vor fi pe măsură, ajungând chiar la 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare obiectiv ratat. În câteva sectoare, problema gestionării şi reciclării deşeurilor care provin din ambalaje (plastic, hârtie şi carton, aluminiu) este rezolvată la nivelul asociaţiilor de proprietari, ori de firmele de salubritate, ori de EcoRom Ambalaje. Central, însă, de multe ori coşurile de gunoi amplasate de firmele de salubritate se umpleau repede şi gunoiul se aduna pe jos. Un început de 45.000 de euro Deşi şi-a dorit un parteneriat public-privat, Gheorghiţoi a acoperit din nou costurile de producţie ale celor 10 cutii deja amplasate în sectorul 4 din zona Unirii, aşa cum a făcut şi cu proiectul din Piatra-Neamţ. În total, a folosit 45.000 de euro din profitul realizat în afaceri (este partener la o firmă de software) în scop social. Planul lui de business include şi vânzarea spaţiului publicitar de pe cutii, dar crede că acest lucru va deveni posibil doar odată ce piaţa de publicitate îşi va reveni din amorţeală. Până atunci, cutiile sunt acoperite de nori şi iarbă. Iar pe una dintre feţe îi informează pe bucureşteni ce câştigă dacă aruncă selectiv plasticul, hârtia şi aluminiul. Revenind la finanţare, tânărul mărturiseşte că proiectul său (înregistrat la OSIM) a stârnit interesul mai mult primării din ţară, dar că toate ar vrea ca firma pe care o conduce şi care gestionează proiectul – Trade-Mark – să continue să acopere costurile de producţie şi instalare a cutiilor. Gheorghiţoi nu dispune însă de atâţia bani cât necesită activarea reţelei de colectare selectivă la nivel naţional şi vrea un parteneriat public-privat, mai ales că autorităţile locale vor fi, din această vară, atent monitorizare la capitolul colectare selectivă a deşeurilor. În viziunea lui, o soluţie ar fi şi finanţarea de la Ministerul Mediului sau de la Fondul Naţional de Mediu. În timp ce primul analizează încă această posibilitate, cel de-al doilea i-a comunicat că banii pentru astfel de iniţiative ar putea sosi de-abia în vară. Antreprenorul nu urmăreşte un anumit profit imediat din acest proiect. Recent intrat în zona de ecologie, crede că este în interesul oamenilor şi al autorităţilor să se preocupe de problema gestiunii deşeurilor care provin din ambalaje. Cei dintâi prin gestul selectării corecte a deşeurilor, iar cei din urmă, prin oferirea unei infrastructurii corespunzătoare. Un proiect pilot pe toate liniile Nu numai implicarea lui Gheorghiţoi în ecologie este o premieră, sau reuşita instalării primelor pubele în Capitală, ci şi modelul de business pe care tânărul se zbate să îl impună autorităţilor: soluţia la îndemână cu costuri reduse pentru colectarea selectivă în centrele oraşelor. Ideea lui este şi estetică, spre deosbire de clasicele pubele pe care le-ar putea amplasa un operator de salubritate, dar care nu s-a încadra în peisaj. Iar când va ajunge să facă profit din vânzarea spaţiului de pe cutii către firmele de publicitate, el promite că banii vor merge către alte proiecte dedicate tot protecţiei mediului. În planul gândit, operatorul de salubritate joacă un rol esenţial, revenindu-i obligaţia ridicării deşeurilor din ambalaje şi a valorificării acestora prin reciclare. „Noi promitem să închidem circuitul”, spune nemţeanul. Dar ca ideea lui să aibă succes, el are nevoie nu numai de sprijinul financiar al primăriilor, ci şi de cooperarea oamenilor. Nu îi e teamă de eventualele acte de vandalism asupra cutiilor, pentru că are convingerea că orice persoană poate fi educată. De asemenea, mai crede şi în importanţa sancţiunilor aplicate celor care au cu adevărat rea-voinţă. „Gardienii, atunci când văd pe cineva că aruncă o hârtie pe jos, atâta timp cât există o reţea de cutii, sau chiar şi un simplu coş de gunoi în proximitate, trebuie să-l sancţioneze”, spune el, precizând că ar trebuie să funcţioneze o vorbă din bătrâni: dacă nu ştii te învăţăm, daca nu poti te ajutam, dacă nu vrei te forţăm. Reacţia oamenilor Noile cutii de colectare selectivă nu au trecut neobservate. Nici nu aveau cum. Au formă paralelipipedică şi culori vii, aşadar atrag uşor atenţia. Ele sunt amplasate în acele puncte în care traficul este intens, în zona Patriarhiei, in jurul staţiilor de RATB, în proximitatea trecerilor de pietoni (vizând  accesul facil al oamenilor la zonele de colectare), în Parcul Tineretului (unde există şi o doză specială pentru colectarea aluminiului) şi la intersecţia Bulevardului Dimitrie Cantemir cu Bulevardul Mărăşti. Iniţiatorul proiectului vrea ca numărul lor în zonele centrale din Capitală să ajungă la sute, sau chiar mii, în funcţie de cât de intens circulate sunt locurile unde vor fi amplasate alte cutii. Bucureştenii cu care a stat de vorbă evz.ro cred la fel. Loredana Badea şi Gabriel Pîntea, eleve de liceu, care aşteptau autobuzul în staţia de lângă Patriarhie au spus că este o idee foarte bună şi că poate aşa oamenii nu vor mai arunca pe jos ambalajele de la diversele produse pe care le consumă. Celesta Nină, o femeie de 50 de ani, care se afla în aceeaşi staţie, marţi, în jurul prânzului, a afirmat că ideea bună trebuie dublată de bunul simţ al oamenilor. „Zilnic circul cu tramvaiul 32 şi văd tineri care mănâncă seminţe şi aruncă pe jos cojile. Părinţii nu mai au timp de ei, şcoala nu îi mai educă. În condiţiile astea pubelele pot fi milioane, dar ce ne facem cum oamenii nesimţiţi”.