Ministrul mediului a pus pe hârtie o serie de propuneri prin care să interzică vânzarea „la bucată” a pădurilor, după ce EVZ a semnalat faptul că actul normativ pune în pericol fondul forestier.

Deşi a intrat în vigoare de numai trei săptămâni, legea care permite vânzarea „la bucată” a pădurilor, punând în pericol fondul forestier, va fi modificată. Decizia a fost luată, ieri, de oficialii Ministerului Mediului - care au aflat, miercuri, din EVZ despre adoptarea şi promulgarea actului normativ.

„Având în vedere iniţiativa legislativă aprobată de parlament şi publicată în Monitorul Oficial, precum şi posibilele efecte asupra administrării fondului forestier, Ministerul Mediului şi Pădurilor are în curs de elaborare un proiect de act normativ prin care se va menţine interdicţia divizării fondului forestier sub un hectar”, au precizat, aseară, subordonaţii ministrului Laszlo Borbely.

Aceştia au găsit şi modalitatea ca, prin această decizie, să nu aducă atingere dreptului de proprietate: şi suprafeţele mai mici de un hectar vor putea fi transmise moştenitorilor.

„Pentru a asigura o gestionare durabilă a fondului forestier, ministerul are în vedere inclusiv introducerea unor măsuri prin care să fie evitată fărâmiţarea excesivă a proprie tăţilor forestiere, făcând, în acelaşi timp, o distincţie clară între divizarea unor proprietăţi prin procesul legal de moştenire/ succesiune şi divizarea prin lotizare şi vânzare sau alte proceduri similare”, au subliniat mai-marii de la Mediu.

„Sunt favorizaţi cei care vor să construiască în păduri”

În ultimele zile, legea intrată în vigoare pe 24 martie a stârnit dezbateri aprinse şi i-a împărţit în două „tabere” chiar şi pe parlamentarii care au girat-o, o parte dintre ei admiţând chiar că au greşit făcând asta.

De partea acestora, dar şi a guvernului şi a organizaţiilor pentru protecţia mediului s-a situat, ieri, şi directorul Romsilva, Valerian Solonastru.

Potrivit acestuia, mai grav chiar şi decât vânzarea „la bucată” a fondului forestier este faptul că legea „dă undă verde” la ridicarea de vile în păduri. „Cei care vor să construiască în păduri ar putea fi avantajaţi. Acum, se poate specula prevederea din Codul Silvic, care permite să se construiască pe o suprafaţă de maximum 5% din cea a proprietăţii forestiere, dar nu mai mult de 200 de metri pătraţi”, a explicat şeful Romsilva.

Şi - a adăugat acesta - din acest punct de vedere, cei mai avantajaţi ar fi cei care deţin suprafeţe mici de pădure în judeţele „fruntaşe” la acest capitol, cum ar fi Braşovul. „Când e vorba de suprafeţe mici, întâi se taie arborii, apoi lumea uită, apoi apare altceva în loc”.

Tot ieri, reprezentanţii societăţii civile s-au revoltat pe motiv că nu au fost consultaţi la adoptarea noii legi pe care o consideră un dezastru pentru fondul forestier.

„Probabil că scopul a fost acela de a se vinde pădurea copac cu copac pentru a nu se putea controla defrişările. Noi am susţinut legea care, în 2008, a interzis să se mai divizeze pădurea sub un hectar, aceasta fiind cea mai bună soluţie pentru a apăra pădurile. Ştiam că urmează să se aprobe aşa ceva, dar am crezut că, înainte de a promulga o asemenea lege, se va face o dezbatere publică cu societatea civilă. Nu s-a făcut aşa ceva”, a explicat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor.

„Avem în curs de elaborare un proiect de lege prin care se va menţine interdicţia divizării fondului forestier sub un hectar.“, LASZLO BORBELY, ministrul mediului

„BILANŢ”

Peste 2.000.000 de hectare de pădure privată ar putea fi vândute „la bucată”

Aproximativ 2,18 milioane de hectare de pădure aflată în proprietatea unor persoane fizice, biserici sau instituţii publice locale ar putea fi vândute „copac cu copac” dacă noua lege, în vigoare de pe 24 martie, nu va fi modificată.

Aşa arată statisticile Ministerului Mediului, susţinute şi de preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, Marian Stoicescu.

Potrivit acestuia, cele mai întinse suprafeţe de pădure privată sunt situate în judeţele Braşov, Harghita, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Neamţ şi Suceava, unde s-au făcut şi defrişări masive în ultimii ani.

De altfel, potrivit datelor furnizate de oficialii de la Mediu, în ultimii 15 ani, peste 32.000 de hectare de pădure au fost „rase” cu totul, în mod ilegal, iar alte peste 95.000 de hectare au fost rărite tot ilegal.

Controale în zonele în care s-au tăiat pădurile

„Amploarea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din ultimii 15 ani a depăşit sfera de interes a specialiştilor din domeniul silviculturii, devenind o preocupare constantă a întregii societăţi. Numeroase campanii de presă încearcă să sensibilizeze opinia publică şi să determine autorităţile să intervină în stoparea fenomenului”, şi-au explicat oficialii Ministerului Mediului intenţia de a pune la punct un „Plan naţional de combatere a tăierilor ilegale”.

Acesta va debuta, chiar zilele următoare, cu ample controale în zonele în care s-au făcut defrişări, după cum a anunţat, ieri, ministrul Laszlo Borbely.

„E bine că au venit pădurile la Mediu. Trebuie să avem grijă de acest «plămân» al României. Nu se poate ca, timp de 20 de ani, doar două persoane să fie condamnate pentru tăierea ilegală a pădurilor”, a conchis ministrul mediului.

Cum s-a împărţit pădurea