Guvernul de dreapta de la Ierusalim se confruntă cu cea mai gravă criză de încredere în relaţiile cu administraţia americană din ultimele decenii, realitate confirmată şi de diplomaţi de rang înalt ai statului evreu.

Într-o reuniune de urgenţă cu consulii generali israelieni acreditaţi în Statele Unite, ambasadorul Israelului la Washington, Michael Oren, a avertizat că o astfel de perioadă dificilă în relaţiile bilaterale nu a mai fost traversată din 1975, când Henry Kissinger, pe atunci secretar de Stat în administraţia Gerald Ford, a iritat statul evreu, cerându-i insistent să se retragă parţial din Peninsula Sinai.

Dialogul privilegiat dintre cele două state a devenit tot mai încordat după ce guvernul israelian a anunţat, săptămâna trecută, că proiectul de construire a 1.600 de noi locuinţe în Ierusalimul de Est va fi dus la bun sfârşit. Pe lângă faptul că administraţia democrată de la Washington a cerut, în mod repetat, suspendarea unor astfel de planuri de extindere a coloniilor evreieşti, anunţul făcut de guvernul condus de Benjamin Netanyahu s-a suprapus cu vizita în Israel a vicepreşedintelui american Joe Biden. Cu doar câteva ore înainte, Biden asigurase statul evreu de sprijinul total al Washingtonului. A doua zi însă, ambasadorul israelian la Washington a fost convocat pentru explicaţii. Insulta birocraţilor

Nefericita sincronizare dintre anunţul cu pricina şi turneul lui Biden în Israel şi Cisiordania, în încercarea de a resuscita eforturile de pace dintre cele două părţi, a tulburat apele în capitala americană. Hillary Clinton, secretarul american de Stat, a calificat imediat gestul Israelului drept o „insultă”, cuvânt folosit şi de David Axelrod, consilier al preşedintelui Barack Obama.

„Anunţul privind coloniile, făcut chiar în ziua în care vicepreşedintele Biden se afla acolo, a fost insultător, a fost un moment nefericit şi dificil pentru toată lumea”, a subliniat Clinton într-un interviu acordat CNN.

 Potrivit cotidianului „Haaretz”, şefa diplomaţiei de la Washington l-a sunat pe premierul israelian vineri şi i-ar fi cerut, printre altele, să explice public dacă anunţul continuării procesului de construcţie în Ierusalimul de Est a fost o simplă greşeală birocratică făcută de oficiali de rang secund sau un act deliberat, comis din raţiuni politice bine cântărite. Suspendarea controversatului proiect imobiliar a fost o altă condiţie pusă de seretarul american de Stat. Netanyahu şi-a convocat de urgenţă consilierii pentru a examina cererile diplomaţiei americane.

Primul răspuns a venit ieri sub forma unui refuz ferm de a suspenda proiectul din Ierusalimul de Est. „În ultimii 40 de ani, niciun guvern israelian nu a limitat construcţiile în cartierele Ierusalimului”, a declarat Netanyahu, care între timp şi-a prezentat scuze vicepreşedintelui Biden pentru gafa de joia trecută. Replica americană a venit imediat, emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, George Mitchell, amânându-şi astăzi o deplasare în Israel. Unele voci au sugerat că, în realitate, Mitchell şi-a anulat vizita.

Spre a potoli spiritele, Oren a cerut ferm consulilor generali israelieni să facă lobby intens pe lângă membrii Congresului american şi pe lângă liderii comunităţii evreieşti din SUA pentru a convinge administraţia democrată că Israelul nu a avut nici o clipă intenţia de a-l ofensa pe vicepreşedintele Biden. Eroarea, a mai explicat ambasadorul israelian, a pornit de la câţiva funcţionari din ministerul de Interne de la Ierusalim şi s-a transformat într-un incident din cauza lipsei de coordonare la nivelul executivului.

Avertismentul lui Petraeus

Potrivit publicaţiei britanice „The Times”, reacţia fermă a Statelor Unite, care a văzut în proiectul imobiliar Ramat Shlomo o trădare a încredererii acordate statului evreu, ar fi avut drept sursă, pe lângă gafa de săptămâna trecută, şi un avertisment lansat în ianuarie de către generalul Davud Petraeus, şeful comandamentului central al armatei americane.

În cursul unei întâlniri cu amiralul David Mullen, şeful Statului Major Interarme, Petraeus a transmis Pentagonului concluziile unui grup de experţi consultaţi de fostul comandant al trupelor americane din Irak, potrivit cărora statele arabe îşi pierd încrederea în capacitatea Washingtonului de a media şi urgenta procesul de pace israeliano-palestinian. Consecinţele unei astfel de stări de spirit, a mai avertizat Petraeus, s-ar putea răsfrânge direct asupra trupelor americane mobilizate în Irak şi Afganistan.