Misterul biroului DNA - SRI din Parlament: A speriat mulți deputați apropiați puterii

Misterul biroului DNA - SRI din Parlament: A speriat mulți deputați apropiați puterii

Apar tot mai multe informații legate de protocoalele pe care Serviciul Român de Informații le-a semnat cu mai multe instituții ale statului. Legalitatea sau oportunitatea semnării și aplicării acestor protocoale a devenit subiect de anchetă pentru Comisia parlamentară de control a activității SRI. Despre infiltrarea unui om de la SRI sau DNA chiar în Camera Deputaților existau de mult timp zvonuri.

Despre existența unui birou discret în Camera Deputaților, ocupat de un personaj la fel de discret, se știa de mult. Deși nimeni nu-l văzuse, existența acestuia a băgat spaima în toată lumea. „Se vorbea peste tot, pe holuri, pe la cafele, despre acest om, care nu știm dacă era de la SRI sau de la DNA. Dar se știa sigur că a fost adus pentru ca noi, deputații, să nu dăm foc la țară. S-a întâmplat după așa-zisa ”Marțea Neagră„”, a declarat, ieri, pentru EVZ, fostul deputat Radu Popa.

Biroul misterios

Fostul deputat, Radu Popa, a arătat cum Valeriu Zgonea, pe atunci președinte al Camerei Deputaților, s-a ocupat personal de confortul personajului respectiv.

„Biroul respectiv speriase mulți deputați apropiați puterii, la vremea respectivă și se zvonea că însuși Zgonea, președintele Camerei se ocupase personal ca biroul să fie dotat cu toate cele necesare, o mobilă bună era greu de găsit pentru că toți granzii își dotaseră secretarele și birourile cu tot ce era bun, iar pentru ceva nou era nevoie de licitație, care trecea prin Biroul Permanent, adică prin presă. Acolo a funcționat un reprezentat al DNA, după unii, sau al SRI, după alții, care veghea ca în procesul legislativ să nu scape vreo bombă. Totul a pornit de la „Marțea Neagră” și când vedem ce riscuri existau real -posibila deconspirarea a Protocoalelor - între deputați fiind și unii care cunoșteau tema și abia scăpaseră de pușcărie, teama lor era justificată”, a spus Radu Popa.

Foto: Radu Popa

Binom

Fostul deputat a confirmat afirmațiile jurnalistului Dan Andronic, care a scris pe un site de socializare despre personajul care îi monitoriza pe deputați. „Pe vremea lui Valeriu Zgonea exista în Camera Deputaților un birou discret, cu un personaj la fel de discret, din zona serviciilor de informații, care era consultat de președintele Camerei de fiecare dată când interesele Binomului ColdeaKovesi erau amenințate de vreo inițiativă parlamentară”, a spus Andronic.

În aceste condiții, jurnalistul Sorin Roșca Stănescu a făcut un apel la Călin Popescu Tăriceanu să lămurească situația.

 

Zgonea, audiat

„Amploarea acestei opera țiuni nebunești, extrem de periculoasă pentru siguranța națională, a fost atât de mare – și încă este – încât mă văd silit să fac un apel la Călin Popescu Tăriceanu, în calitatea sa de președinte al Senatului României, și să-l rog să cerceteze în arhivele instituției pe care o conduce. Nu cumva, pe vremea când liderii celor două Camere erau Vasile Blaga și Roberta Anastase, s-a semnat un protocol cu SRI? Nu care cumva acest protocol a fost completat și semnat din nou de Ilie Sârbu și Valeriu Zgonea?”, a scris Sorin Roșca Stănescu.

Până când președintele Senatului va răspunde sau nu solicitării, avem un răspuns din partea Comisiei de Control al SRI. Senatorul Cristian Chirteș, membru al Comisiei, a spus ieri, pentru EVZ, că Valeriu Zgonea va fi chemat la audieri în Comisie.

Zgonea este pe lista de audieri la comisie. Și nu doar el. Mai sunt de audiat Băsescu, Dragnea, Ponta și alții, conform listei puse la dispoziție de Daniel Dragomir. Noi, membrii comisiei, aflăm abia cu o săptămână înainte cine urmează să fie audiat”, a declarat Chirteș. Valeriu Zgonea nu a putut fi contactat, ieri, pentru un punct de vedere.

 

Marțea Neagră

Ziua de marţi, 10 decembrie 2013, a fost numită de către unii reprezentanţi ai societăţii civile şi de o parte a presei Marţea Neagră din cauza adoptării unor legi (sau încercarea de a adopta în cazul altora) sau amendamente controversate la legi, care în opinia opozanţilor ar însemna un regres democratic şi un atentat la statul de drept; parlamentarii fiind acuzaţi că şi-au erijat o super-imunitate. Modificările legislative au stârnit un val de proteste şi reacţii, atât pe plan intern cât şi extern.