Aproximativ 70 de refugiați, majoritatea din Siria, vor viziona sâmbătă, de la 15.30, la Muzeul Țăranului Român, filmul "Amintiri din .Epoca de Aur, partea I", din cadrul festivalului Les Films de Cannes a Bucarest.

Unii au ajuns în România de câţiva ani, alţii de câteva luni. Majoritatea sunt femei din Siria, dar unele provin din Iran, Egipt, Irak, Liban. Aceştia beneficiază de consiliere profesională, ore de limba română, engleză, arabă, participări la festivaluri de artă şi cultură, workshopuri creative, curs de cetăţenie română.

Fatema Waiza - din Siria - refugiat în România de 4 ani

A plecat din Siria în octombrie 2012 din cauza războiului. Locuia în Aleppo, în fiecare zi se auzeau bombardamente şi avioane. Nu mai era apă şi curent. A plecat din Siria cu soţul ei şi cu cei doi copii. Au ajuns în Turcia în Adana unde împreună cu familia au închiriat un apartament. Dar viaţă a continuat să fie foarte grea! Deşi au lucrat cu toţii, viaţa era foarte scumpă iar condiţiile nu erau aşa de bune. Ea a lucrat la o fabrică de şampon şi gel de duș, la o fabrică de plăcinte şi în agricultură (la cultivat ceapă şi usturoi), iar fata ei a lucrat la o fabrică de rahat.

Deşi munceau foarte mult, cu greu au reuşit să îşi strângă bani. Au decis să plece după 2 ani. Însă lucrurile nu stăteau aşa uşor pentru ei acolo. Aşa că a plecat doar Fatema, singură, în România. Singura cale să ajungă în România era pe cale ilegală. A plătit aproximativ 2.000 de dolari ca să ajungă până în România într-un tir cu alte 15 persoane. După o călătorie de aproape 10 zile în care au avut voie să iasă afară 5 minute o dată la câteva zile, a ajuns în Bucureşti unde şi-a depus imediat solicitarea de azil. A locuit în Centrul de Cazare şi Primire a Solicitanţilor de Azil de pe stradă Vasile Stolnicul timp de un an de zile. După ce a obţinut statutul de refugiat a făcut actele de chemare pentru familia ei. Acum, după 4 ani, Fatema lucrează ca şi croitoreasă şi vorbeşte limba română foarte bine. Fata ei este înscrisă la o şcoală arabă: “Acum e ţară mea! Dacă îmi plac oamenii, ţară, limba, eu nu vreau să mai plec de aici”.

Hibah Aladas din Siria - de 7 ani în România - cetăţean român

Hibah are 21 de ani şi este jumătate româncă-jumătate siriancă. Dar mai mult siriancă pentru că s-a născut şi a crescut în Siria. A avut puţin contactul cu România prin poveştile tatălui ei. Dar atât. Când a început războiul, tatăl ei nici nu a mai stat pe gânduri şi a decis să vină cu familia în România. Mai are o sora mai mică şi un frate mai mare. Cu toţii au învăţat limba română foarte bine şi după ce Hibah s-a simţit stăpână pe cunoştinţele ei de limba română a decis să aplice la Facultatea de Litere, Secţia română-engleză, Universitatea din Bucureşti. A fost admisă, dar ea continuă să vină la orele de română organizate de asociaţia ActivRandom. Mai mult decât atât, Hibah predă un curs gratuit de limbă arabă în cadrul asociaţiei pentru români sau oricine vrea să participe.

Sară Allabed din Siria - de 1 an în România - protecţie subsidiară

Sara are 18 ani, este din Siria şi a obţinut protecţie subsidiară acum câteva luni. Învaţă româna şi engleza intensiv, dar nu a vrut să piardă nici un an din pregatitea ei academică, aşa că s-a înscris şi a fost acceptată la facultatea de inginerie civilă din cadrul Universitatea Politehnică Bucureşti cu predare în limba engleză.

 Budour are 19 ani, a venit din Siria acum 3 ani şi a obţinut statutul de refugiat. Încă învaţă limba română, dar asta nu a oprit-o să se înscrie la facultatea de inginerie medicală din cadrul Universitatea Politehnică Bucureşti cu predare în limba română. Refugiaţii care vor fi prezenţi la eveniment sunt sprijiniţi de asociaţia ActiveRandom.