Europa Liberă desființează Justiția românească. Jurnaliștii se întreabă de ce nu se autosesizează Parchetul în cazul acuzațiilor aduse Laurei Codruța Kovesi
- Vlad Alexandru
- 26 august 2017, 15:08
Radio Europa Liberă face o analiză dură situației din Justiția românească, într-un comentariu publicat pe site-ul instituție. Printre altele, sunt amintite cazurile foștilor procurori DNA care lansează acuzații dure la adresa Laurei Codruța Kovesi, dar care sunt ignorați de Parchetul General care ar trebui să se autosesizeze. Jurnaliștii amintesc în analiza lor și de relațiile nefirești ale magistraților cu serviciile secrete.
“Procuroarea Mihaiela Iorga își acuză fosta șefă că ar fi acționat împotriva legii când s-a decis să-i percheziționeze biroul unde s-ar fi găsit mai mulți bani fără justificare. Ea mai susține că foștii ei colegi ar putea s-o acuze oricând de orice, dat fiind faptul că pot schimba ce probe vor prin dosarul ei și că „dacă ar fi să povestesc tot ce știu despre DNA aș avea ce scrie toată viața”. Curios: Parchetul general nu s-a autosesizat, s-o pună la lucru. Un alt protejat al șefei anticorupției, procurorul Uncheșelu, este acuzat că ar fi cerut bani pentru a renunța la o contestație la executare. Nici el nu este interesant pentru Procuratura generală, nemite pentru Direcția anticorupție care a decis neurmărirea acestuia. Lista potențialilor infractori din sistemul de justiție ar putea continua ad nauseam, la toate nivelurile, astfel că afirmația că singurul lucru care ar trebui să se schimbe în justiție ar trebui să fie o anticorupție mai dură pare o glumă despre oale sparte între prieteni” scriu cei de la Europa Liberă.
Ei amintesc și de relațiile nepotrivite ale magistraților cu serviciile secrete: “De asemenea, s-a dovedit că multe personaje-cheie din parchete și judecătorii aveau/au legături contra naturii cu serviciile secrete, cu lumea interlopă, cu partidele sau cu presa. Multe dosare au fost compromise fie de probele inconsistente, fie de corupție, fie de expunerea prematură în presă a elementelor esențiale. Acum câteva săptămâni, prim-procuroarea Parchetului Botoșani a fost ridicată cu cătușe și mascați la poartă pentru ”infracțiuni de corupție și contra libertății persoanei și înfăptuirii actului de justiție în perioada 2015-2016”. Ea ar fi vrut să obțină prin șantaj și extorcare niște imobile. De asemenea, ar fi intervenit și în alte dosare în curs alterând sau sustrăgând cu ajutorul unor complici din Poliție, probele de la dosar”.
“Mare parte din legislație este producția unor perioade revolute, fără relevanță în ziua de azi. A fost creată pentru sistemul totalitar sau pentru protecția și beneficiile urmașilor acestuia. Justiția trebuie reformată, desigur, dar există reformatori capabili și mai presus de orice interes personal/de clan? Reforma justiție trebuie să fie rezultatul unei dezbateri intelectuale pe tema libertăților și obligațiilor însă, într-o România unde acestea sunt distribuite pe criterii de clasă și influență, o asemenea discuție e de neimaginat. Există o zonă de consens intelectual unde să se strângă cu toții, contestatari și decidenți, intelectuali și magistrați, pentru a adopta fie și un set general de principii? Greu de știut. Geografia socială are linii tremurate. În larma generală, pare imposibil de schimbat o vorbă pe înțeles. Și de multe ori, chiar și tăcerea este asurzitoare”, este concluzia sumbră trasă de jurnaliști.