Patru din cinci români nu îşi asigură locuinţele împotriva dezastrelor naturale
Aceasta deşi există o lege, din 2008, ce obliga la asigurarea obligatorie a locuinţelor faţă de dezastrele naturale, populaţia nu se înghesuie să îşi asigure locuinţele.
Statisticile publicate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor arată că au fost asigurate împotriva dezastrelor numai 18,92% dintre locuinţele din România. Datele de pe site-ul acestei instituții au fost actualizate la 31 iulie 2019.
Dezastrele naturale pentru care se încheie asigurarea obligatorie a locuinţelor sunt: cutremur, inundaţii şi alunecări de teren. Persoanele care încheie poliţă de asigurare împotriva dezastrelor (PAD) plătesc anual echivalentul a 10 euro sau 20 de euro, în funcţie de materialele din care sunt construite locuinţele.
Valoarea despăgubirilor este de 10.000 de euro, pentru cei cu case de chirpici sau alte materiale uşoare (care au plătit poliţe de 10 euro pe an). În caz de producere a dezastrelor, cei care au case din cărămidă, BCA sau alte astfel de materiale primesc de la firma de asigurări cu care încheie poliţa echivalentul a 20.000 de euro.
Numai 12,77% din locuinţele din Dolj, asigurate obligatoriu
Spe exemplu, potrivit statisticilor de pe site-ul PAID, în Dolj sunt asigurate obligatoriu 36.623 de locuinţe. Ceea ce reprezintă un „grad de cuprindere în asigurare“ de doar 12,77%, arată ziarul oletenesc Gazeta de Sud. Daunele plătite în Dolj în 2019 au fost de 4.912 lei, ceea ce înseamnă că nu s-au produs daune însemnate în judeţ, cauzate de dezastre naturale, anul acesta.
Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor, republicată, prevede că amenzile pentru neasigurarea locuinţei sunt de la 100 la 500 de lei. Dar nici locuinţele nu sunt asigurate în procent covârşitor, nici amenzi nu sunt aplicate.
Conform legii, responsabili cu aplicarea amenzilor proprietarilor care nu îşi asigură locuinţele împotriva dezastrelor sunt primarii. Dar, în general, majoritatea edililor-şefi nu aplică amenzi.
Recomandările noastre
