La începutul anului, șeful Comisiei de control al SRI, Adrian Țuțuianu, recunoștea că există ofițeri acoperiți în presă.

Ulterior, el afirma că „este urgent să clarifi căm statutul ofițerului de informații”.

Un prim pas în sensul unei reglementări legislative prvind personalul Serviciilor a fost făcut de cei doi parlamentari PNL din comisia de control al SRI, Cezar Preda și Ioan Chirteș. Liberalii au depus la Parlament, pe 26 iunie, o inițiativă legislativă privind Statutul Cadrelor de Informații, adică personalul SRI, SIE, SPP, STS și DGIPI. 

Potrivit celor doi, noutatea proiectului ar fi interdicția ofițerului de informații de a avea surse în presă, politică și justiție. „Cadrului de informații care îndeplinește atribuții operative îi este interzisă crearea de surse vizând culegerea de informații în medii pentru care legea consacra expres drept criteriu de incompatibilitate cu funcția deținută calitatea de cadru activ, inclusiv acoperit, de informator sau colaborator al serviciilor de informații”, scrie în proiect. 

„Până nu văd, nu cred” 

Contactat de EVZ pentru mai multe detalii, senatorul PNL, Ioan Chirteș, a explicat: „Proiectul nostru face trimitere la Legea Siguranței Naționale. Scrie clar în lege că nu au voie să aibă ofițeri acoperiți în politică, justiție și presă. Deci nu au voie să aibă nici surse din politică, justiție și presă.” 

Întrebat dacă mai există ofițeri acoperiți în aceste domenii, Chirteș a răspuns că nu există nicio prevedere legală care să facă referire la demascarea ofițerilor acoperiți. „Nu avem nicio prevedere legată de demascare. Să-i demaște cineva. Eu până nu văd un ofițer demascat, nu cred în ofițeri acoperiți în politică sau în presă”, ne-a declarat Chirteș. 

Și senatorul liberal a adăugat: „Nu au voie. O fac pe răspunderea lor, că deja e un act de trădare națională. (...) În prezent există hotărâri ale CCR și a CSAT că nu ai voie. Dar noi vom scrie acum în pachetul de legi. Este necesar un pachet de legi pentru a scăpa odată pentru totdeauna de suspiciunile pe care le avem. Măcar să știm că în justiție, presă și politică nu au voie să activeze ofițeri acoperiți. Vom introduce interdicția în Legea de funcționare a SRI.” 

Un subiect tabu în PSD 

Pe de altă parte, deputatul PSD, Radu Babuș, membru în comisia SRI, a precizat, pentru EVZ, că o astfel de interdicție legată de ofițerii acoperiți n-a fost niciodată abordată în Comisie.

„Nu s-a discutat niciodată în Comisie așa ceva. Nu s-a discutat deocamdată de așa ceva și nici măcar de amendamente referitoare la acest lucru”, ne-a spus Babuș. 

Colegul său în Comisia SRI, deputatul PSD, Horia Nasra, a confirmat EVZ că vor fi mai multe modificări legislative în toamnă,  despre care presa va afla atunci, „pentru că nu e nimic ascuns din moment ce va fi lege”. „Cred că trebuie să fim cât se poate de transparenți, dar dacă vă dau acum bucăți sau frânturi din ceea ce facem, s-ar putea ca în septembrie să venim cu altă variantă”, a adăugat Nasra.

Hellvig nu neagă ofițerii acoperiți din presă 

Pe 25 ianuarie, directorul SRI, Eduard Hellvig, a negat existența ofițerilor acoperiți în justiție și politică, însă n-a comentat nimic despre cei din presă. „Cei care mă cunosc știu că urăsc abuzurile. SRI nu are și nu va avea acoperiți în politică și Justiție. În mandatul meu, SRI nu se va implica în niciun joc de putere”, a spus Hellvig. În schimb, senatorul PSD, Adrian Țuțuianu, a recunoscut existența ofițerilor acoperiți în presă, arătând că legea permite acest lucru.

Activitatea SRI în 2016, pe masa CSAT

Președintele Klaus Iohannis a convocat mâine la Cotroceni, de la ora 11.00 ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Printre subiectele care vor fi discutate se află și activitatea de anul trecut a Serviciului Român de Informații (SRI),  potrivit Administrației Prezidențiale.

Pe 29 martie, la prezentarea bilanțului SRI pe 2016, șeful statului anunța că a cerut instituției „echilibru și echidistanță neconiționată”, dar și „aprofundarea parteneriatului cu societatea civilă”.

Terorism, spionaj și atacuri cibernetice

Directorul SRI Eduard Hellvig declara, după ședința de bilanț a instituției, că strategia SRI în 2016 a fost de a ţine departe de graniţele ţării ameninţările la adresa securităţii naţionale. Astfel, SRI a instituit anul trecut circa 6.000 de măsuri de nepermitere sau interzicere a intrării în România. Instituția a combătut acţiuni ilicite în domenii precum securitate cibernetică, contraspionajul, extremismul şi crima organizată.