Atacurile cibernetice au dat iama în peste 150 de țări. Au intrat în calculatoarele guvernelor, ale ministerelor, ale partidelor (aici parcă, până acum, erau hackerii ruși), în calculatoarele personale, au intrat peste tot.
Panica e mare și e susținută. SRI și Europol se întrec în a trage semnale de alarmă. Atenție, virusurile vă intră în case, vă fură intimități, vă fură identități, vă fură bani, vă fură tot. La ministere, dimineața nici un lucrător nu are voie să dea drumul la calculator, ci așteptă până când biroul IT va proceda la o verificare completă a sistemului și va da liber la utilizarea lui.
Procuratura, pentru a mări și ea panica, se autosesizează și deschide anchetă pentru a descoperi autorul care face ravagii în civilizația noastră informatică. Specialiștii în IT, speciali ca orice specialiști din orice domeniu și dintotdeauna dau cu tifla și ne sperie mai tare: autorul e necunoscut și așa poate rămâne. I-auzi, adică știu ei, încă de pe acum, înainte de a se proceda la cercetări și investigații, că nu se vor afla autorii! Așa știu ei sau așa speră?
Problema, oricum, e groasă. Lumea de azi are calculatore, are lap-topuri, tablete sau smartphonuri. Prețurile lor au scăzut și scad de la an la an, astfel că ele au devenit articole de larg consum, au devenit obiecte indispensabile vieții de zi cu zi, obiecte de care lumea nu se mai poate despărți nici în mijloacele de transport, nici în sălile de spectacol, nici în cele de ședințe sau de clasă, nici măcar la WC. Și acum, amenințarea e nicăieri, nimic nu o să mai meargă. Totul se va bloca. Ce facem? Cum ne descurcăm că, dacă înainte fiecare știa pe dinafară zeci de numere de telefon pe care le utiliza mai frecvent, astăzi nu ne mai știm nici măcar telefonul de acasă, pentru că totul este băgat în memoria mobilului; dacă înainte făceam cu ușurință socotelile aritmetice simple de la piață acum, pentru a aduna de exemplu 3,45 cu 2,15, acționăm repede calculatorul telefonului mobil, pentru că nu mai suntem deloc siguri pe gândirea noastră. Nu mai știm să facem nimic dacă nu ne spune cineva prin tehnologia informatică ce, când și cum. Existența noastră a devenit tot mai inconștientă, tot mai dirijată și mai controlată.
O noțiune elementară de marketing spune că pentru succesul în vânzări al unui produs nou este crearea în masa consumatorilor a obișnuinței folosirii lui, să faci consumatorul dependent de produsul respectiv. Așa s-a creat obișnuința folosirii batistei, a maieului la bărbați, așa s-a creat dependența de țigări, iar acum de apă îmbuteliată. Așa s-a creat dependența de folosirea internetului, în general a Tehnologiei Informatice (Information Technology - IT).
Și acum, cine ar vrea să ne lase fără orientarea pe care ne-o asigură zi de zi și tot mai mult IT-ul? Cine vrea să ne lase handicapați, dezorientați în mijlocul universului? Hackerii, se vor grăbi să spună unii. Care hackeri? De unde acești hackeri? Americanii zic că rușii, rușii că americanii și așa mai departe… Păi, acești hackeri sunt super tari dacă pot ei să intre în programele performante ale Microsoft-ului, să treacă de programele de protecție diferite ale celor 150 de state, pentru că fiecare țară are sistemul ei de protecție, altfel și-ar citi una alteia toate secretele. Nu cumva acești hackerii sunt tot un fel de teroriști gen ISIS inventați, înarmați, dirijați și susținuți de entități naționale sau transnaționale? Au fost supuse embargourilor internaționale țări întregi și puternice ca Rusia, Iran, Coreea de Nord etc., dar o organizație criminală ca ISIS, apărută peste noapte a fost lăsată să asasineze și să distrugă ani de zile pentru ca apoi, de ochii lumii, să fie plesnită cu o mână și mângâiată cu cealaltă. Nu cumva acești hackeri sunt chiar autorii programelor așa-zis piratate, acele programele pe care ei ni leau vândut, cu care ei ne-au obișnuit și care acum apar virusate în orice computere s-ar afla, la oricine le-ar utiliza? Ce ne zic autorii acestor programe așazis piratate? Ce ne sfătuiește Microsoft să facem ca să contracarăm diabolicele acțiuni? Ne sfătuiește să ne actualizăm programele, adică să cumpărăm programele sale cele mai noi. Windows 10, de exemplu. Acest Windows 10 care a fost oferit gratuit la milioane de utilizatori, din generozitate și din mărinimie. Generozitate și mărinimie care au ținut numai un an, căci, după un an, utilizatorul programului Windowsului 10 primit pe gratis, era obligat să-l cumpere, pentru că altfel calculatorul îi era blocat.
Orientarea de viitor a transnaționalelor IT, pare să fie perceperea de taxe periodice (anuale, trimestriale sau lunare) pentru orice program, pentru orice aplicație sau pentru orice actualizare a lor. Windows, Office, Youtube, Wikipedia, Explorer, Acrobat etc., etc., le vei putea folosi doar atât timp cât ai achitat abonamentul, precum abonamentul la telefon, la apă sau la căldură. Dacă nu, rămâi orb, rămâi surd și mut. Dispari.
Și dacă lucrurile ar sta chiar așa, dacă hackerii cu atacurile cibernetice ar fi tocmai marile firme de soft, nu am avea, din păcate, decât o singură posibilitate : să plătim.
Sau poate că, totuși, ar mai fi, o posibilitate. S-ar putea ca scenariul cu hackeri - firmele soft care urmăresc să ne scoată cât mai mulți bani din buzunar să nu fie decât un scenariu năstrușnic. Atunci, în această variantă, am putea să facem altceva: să urmărim desfășurarea evenimentelor în timp și urmările lor, că nu ne ține nimeni, și apoi să plătim, dacă ne ține buzunarul.
Recomandările noastre
