În ultima săptămână s-au scris sute de articole despre proteste și despre impactul acestora din punct de vedere politic, economic şi social, şi poate prea puţin s-a pus accentul pe explicaţiile şi consecinţele sale din perspectiva psihologică.
Nu putem spune că un protest nu este politic, atâta timp cât acesta poate afecta în mod direct evoluţia partidelor politice şi, implicit, a politicienilor. Protestele din zilele acestea sunt, de fapt, un mod civic de exprimare a opţiunii politice pe care o avem, în afară de exercitarea dreptului de vot.
Mulţimile reuşesc să activeze în individ fie ceea ce are el mai bun, fie ceea ce are mai rău. Cu alte cuvinte, atunci când suntem în mulţime, amplificăm şi scoatem în evidenţă ceea ce suntem în esenţă. Aşa se face că, de- a lungul timpului, în proteste am găsit de la agresivitate la paşnicie, de la susţinere la respingere, şi chiar de la linişte la gălăgie.
La baza nevoii de exprimare în public stau emoţiile care însoţesc gândirea, comunicarea şi chiar empatia de care dăm dovadă. Nevoia de a ieşi în stradă, de a fi vocali are legătură cu democraţia, dar şi cu nevoia de apartenenţă la un grup. Practic, în fiecare seară cei care au ales să iasă şi să-şi exprime punctul de vedere fără violenţă, într-un mod paşnic, au legat prietenii, şi-au oferit flori ca semn al empatiei, au băut ceai fierbinte şi au strigat la unison sloganuri în care credeau sau care şi-ar fi dorit să ajungă la cei care ne guvernează.
Este normal ca emoţia colectivă să fie mult mai influenţabilă decât emoţia personală. Aşa se face că emoţia negativă sau pozitivă a unui individ se amplifică în colectiv şi devine mai greu de gestionat.
Și dacă vorbim de colectiv nu putem să nu vorbim și despre manipularea maselor, care devine mult mai ușoară pentru că intervine „spiritul de turmă”. La toate protestele, şi fără excepţie şi la cel din zilele acestea, au fost persoane prezente care au citit respectiva ordonanţă de urgenţă şi care ştiau ce presupune şi, cu siguranţă, au fost şi persoane care nu au citit nimic şi nici nu cunosc detalii, dar care s-au mulţumit cu frânturi scoase din context sau pur şi simplu au luat de bun ce au văzut în jurul lor. Poate pe mulţi nici nu i-au interesat detalii despre ordonanţă, ci au fost strict deranjaţi de modul în care a fost aprobată. Fiecare în felul său a fost mânat de o perspectivă să se alăture protestului şi să iasă din rutina de zi cu zi.
Cu toate acestea, autenticitatea unei emoţii trăite într-un protest de stradă este prost înţeleasă atunci când alegem să participăm doar pentru a ne face poze cu mulţimea de oameni şi, apoi, să le postăm victorios pe reţelele de socializare alături de indemnuri doar pentru a fi în rând cu cei care au, totuşi, o chemare sau un punct de vedere care se bazează pe propriile credinţe.
Şi cum manipularea nu se poate face fără instigare, este bine ca atunci când suntem în mijlocul unui protest să evităm instigatorii. Îi putem recunoşte după atitudine, în general sunt agresivi, impulsivi şi tupeişti, au încredere în propriul punct de vedere şi dau dovadă de curaj. Instigatorii lucrează în echipă şi, în general, sunt raspândiţi strategic în mulţime.
Dacă protestele au şi aspecte pozitive, nu ar trebui să le neglijăm pe cele care ne afectează în mod negativ. Din cauza perspectivelor, de multe ori diferite pe tema unui protest, ajungem să ne certăm cu membrii familiei şi chiar cu colegii de muncă, ceea ce aduce după sine disconfort şi chiar şi degradarea unor relaţii. Poate important este să vedem lucrurile în perspectivă şi să ne detaşam pentru că „protestele se termină şi prieteniile rămân!” Un alt aspect important este prezenţa copiilor la proteste. Este important ca adulţii să fie un model pentru cei mici şi, în acelaşi timp, să fim conştienţi că le oferim o lecţie autentică despre simţul civic. Cu toate acestea, trebuie să-i ferim de frig, de gălăgia pe termen lung, dar şi de vocabularul celor prezenţi, de agitaţie şi, mai ales, să le respectăm orele de somn. Chiar dacă nu ne dăm seama imediat, toţi aceşti factori la care sunt expuşi îi pot afecta pe cei mici. Acest material nu îşi propune să fie pro sau contra protestelor, ci mai degraba o radiografie a stărilor ce ne scot în stradă.
Recomandările noastre
