Dovedirea bărbăţiei şi câştigarea poporului sunt două dintre explicaţiile pe care analiştii le-au dat derapajelor verbale ale lui Victor Ponta.
Derapajele lingvistice ale liderilor opoziţiei - şi în special ale lui Victor Ponta, care l-a numit "prost" pe premierul Boc - sunt explicate în mod diferit de analiştii politici. În timp ce unii pun aceste reacţii pe seama frustrării opoziţiei că nu reuşeşte să se impună în Parlament, alţii spun că este o strategie de a intra pe sub pielea oamenilor simpli sau plasează comportamentul în contextul crizei economice globale. Dan Pavel: "Acesta este limbajul obişnuit din România" "Probabil cei care folosesc limbajul acesta sunt sinceri, nu mai au inhibiţii în a exprima public ce simt", spune politologul Dan Pavel. "Acesta este limbajul obişnuit din România, oamenii aşa vorbesc pe stradă şi politicienii vor să arate că sunt din popor. Politicienii reprezintă societatea chiar şi la nivelul cel mai de jos", comentează el. "Vor să arate că deşi au făcut şcoala sunt "băieţi de-ai noştri". Ei ţintesc nivelul majoritar, unde lumea se exprimă aşa. În plus, ei se cred îndreptăţiţi, au fost şi ei atacaţi şi se apără", adaugă Pavel. Vasile Dâncu: "E o formă de disperare a opoziţiei" Vasile Dâncu ţine să-l scuze pe mai tânărul său coleg şi în acelaşi timp preşedinte de partid. "Nu e Ponta cel care a degradat limbajul politic în România", spune el, amintind de succesul lui C.V. Tudor. El explică acest tip de discurs prin frustrarea opoziţiei, care nu reuşeşte să-şi impună politicile în Parlament. "E o formă de disperare a opoziţiei, care ridică tonul, pentru că totul merge prin asumări de răspundere, Parlamentul a fost pus într-o paranteză totală. Probabil asta este o formă de a atrage atenţia. Nu ştiu dacă este cea mai bună, dar probabil au ajuns la capătul răbdărilor", spune Dâncu. El atrage atenţia că în marketingul politic există şi această strategie a etichetării adversarului cu anumite epitete care să-l dezavantajeze, precum şi aceea de a accesa categorii diferite de populaţie, care altfel nu sunt interesate de politică. "În această situaţie (declaraţiile de joi ale lui Ponta - n.n.) cred că nu este deliberat, ci sunt reacţii la anumite momente care întrec cadrul normal al politicii", spune el. Cristian Pîrvulescu: "Politicienii români vor să-şi dovedească bărbăţia" "Moţiunea era un moment care asigura o maximă audienţă unor asemenea comportamente, de a pune nişte etichete care încet-încet pot intra în conştiinţa publică", este de părere şi Cristian Pîrvulescu. "Acest tip de limbaj este voit, este considerat unul percutant. Politicienii români vor să-şi dovedească bărbăţia şi ţine de specificul acestui gen de manifestări să aibă exprimări tari. Oamenii în limbajul obişnuit se exprimă astfel unii despre alţii, în termeni de "prost", "idiot". Nu sunt acestea catacterizări obişnuite la noi?", se întreabă, retoric, Pîrvulescu. Analistul consideră că şi criza economică globală a avut rolul său, pentru că "a făcut ca stresul, nemulţumirile, să crească". "E o perioadă în care violenţele de limbaj suplimentează lipsa de programe politice peste tot în lume". Strategie cu priză la oamenii simpli Oricum, toţi cei consultaţi cred că strategia va atrage atenţia unui anumit public. "E un ping-pong al limbajului obscen care prinde la populaţie. La ştiri astea se dau, dacă ar vorbi un limbaj elevat şi ar cita din proceduri s-ar plictisi oamenii. Politicienii pot fi penalizaţi poate doar în cercurile mai spălate, cu pretenţii măcar la suprafaţă", spune Dan Pavel. "Nu am o viziune utopică despre populaţie şi democraţie. Oamenilor simpli le place conţinutul vulgar. Unii pot spune că acest limbaj nu reprezintă politicienii, dar celor mai mulţi le place, mai ales că limbajul politic este, de obicei, pompos şi tehnic şi oamenii oricum ştiu că politicienii nu sunt sinceri", spune Dâncu. "Publicul aşteaptă lucruri de acest gen, formule mai clare, adevărul verde în faţă", consideră Pîrvulescu. Acesta declară însă că: "politicienii ar trebui să se ridice deasupra publicului ca să-şi ducă mai departe proiectele ideologice". "Dar, când proiectele ideologice nu sunt clare, inflaţia de limbaj poate să fie o soluţie de comunicare", conchide analistul. REACŢII
Ironiile lui Ponta, nepotrivite la dezbaterea unei moţiuni
Criticile faţă de derapajele de limbaj ale opoziţiei au apărut, de altfel, încă de joi seara. "Cu domnul Ponta suntem cam obişnuiţi, pentru că foloseşte un limbaj colorat, dar care este propriu mai mult unor oameni mai puţin şcoliţi sau este un limbaj destul de trivial", a comentat fostul consilier prezidenţial Peter Eckstein Kovacs la Realitatea TV. Acesta a spus că dezbaterea unei moţiuni de cenzură "este o zi care are o anumită semnificaţie" şi "că acest ton care a fost folosit în Parlament a fost unul poate nepotrivit". Eckstein a criticat şi prestaţia preşedintelui PNL, Crin Antonescu: "Mie nu mi se pare că este elegant din partea domnului Antonescu să vorbească despre fascism şi dictatură, pentru că sunt nişte noţiuni care au un sens, şi în context de departe nu-şi aveau rostul". "Dialogul politic s-a degradat" În aceeaşi emisiune, senatorul PSD Ecaterina Andronescu şi-a exprimat şi ea dezaprobarea, în termeni mai generali: "Nu cred că o moţiune trebuie să fie un spectacol şi nici dialogul de acolo nu trebuie să fie de tip pamflet politic. Nu sunt adepta unor invective pe care trebuie să le adresăm unii altora, doar că s-a degradat atât de tare dialogul politic, încât aici am ajuns". "Denigrarea vine de la comunişti" Democrat-liberalul Cristian Preda a comentat pe blogul său că ambii lideri ai opoziţiei ar trebui să plătească drepturi de autor comuniştilor români. "Aceştia sunt cei care, în 1945-1946, pentru a-şi denigra adversarii, i-au calificat drept fascişti. Ponta a completat, de altfel, copia tabloului de acum 70 de ani ameninţând că venirea sa la putere va însemna arestarea adversarilor politici. Deocamdată, Antonescu nu a făcut şi acest pas suplimentar. În fine, e regretabil că azi (ieri n.n), când se împlinesc 22 de ani de la izbucnirea revoluţiei anticomuniste în Bucureşti, imaginarul public e asaltat de discursuri împrumutate de la Ana Pauker and co.", conchide el. Sociologul Alfred Bulai a declarat joi seară, la B1 TV, că preşedintele PSD, Victor Ponta, a comis două "greşeli capitale" în ceea ce priveşte alcătuirea discursului susţinut la moţiunea de cenzură:. "Unu, moţiunea în România astăzi e o chestiune care trebuie să aibă un anumit dramatism, care nu face casă bună cu mici ironii (…)". Cea de a doua greşeală ar fi, în opinia sociologului, acuzaţia de comunism la adresa actualei puteri. CITIŢI ŞI:
- Victor Ponta a ratat şi moţiunea, şi revoluţia
- Cristian Preda: Discursurile opoziţiei, "împrumutate de la Ana Pauker&co."
- Alfred Bulai: Ponta a comis două greşeli capitale în abordarea moţiunii de cenzură
- Peter Eckstein Kovacs: Ponta foloseşte un limbaj propriu mai mult unor oameni mai puţin şcoliţi
Recomandările noastre
