După 8 iulie 1994, "Evenimentul zilei" publica mai multe articole despre moartea lui Kim Ir Sen, tatăl dictatorului Kim Jong-Il, şi încerca să prevadă ce urma să se întâmple.
Era 9 iulie 1994, o zi de doliu printre nord-coreenii care îl conduceau pe ultimul drum pe Kim Ir Sen, decedat (oficial) cu o zi înainte. În "Evenimentul zilei" scria despre asta.
Încă din titlu accentul era pus de fapt pe succesorul lui Kim Ir Sen, fiul Kim Jong-Il, cel care acum, la rândul său, a murit, stârnind o avalanşă de articole în presa din toată lumea. "Crearea primei "Dinastii roşii" din istoria lumii", scria "Evenimentul zilei" din iulie 1994. Şi descria atmosfera din Coreea de Nord după moartea "Marelui Conducător".
"Moartea suspectă a lui Kim Ir Sen a adus populaţia nord-coreeană în stare de şoc şi de isterie în masă. «Aici este o stare de şoc şi de isterie în masă. În ambasada noastră paznicii şi translatorii sunt doborâţi de plâns»", îl citau redactorii departamentului "Externe" pe un anume Krzistof Darwicz, un corespondent al agenţiei de presă poloneză PAP. "Cei ce-au încercat să cumpere câte ceva au spus că n-o pot face pentrun că vânzătorii sunt incapabili de altceva decât de plâns", plusa polonezul.
DAŢI CLICK PENTRU A VEDEA IMAGINEA MĂRITĂ
Clinton transmite condoleanţe
Pe străzile Phenianului, ca şi azi, după moartea lui Kim Jong-Il, era o linişte mormântală. La statuia dictatorului din capitala nord-coreeană era coadă - mai clar, continuau "să se perinde o mulţime de oameni pentru a depune flori", după "Evenimentul zilei", din 9 iulie 1994.
Plângeau nord-coreenii, plângea, de ochii lumii, şi Occidentul. Însuşi Bill Clinton, pe atunci preşedinte, a transmis condoleanţe după moartea dictatorului, "elogiind rolul jucat de "Marele Conducător" în demararea convorbirilor dintre guvernul SUA şi cel nord-coreean".
Iar Fidel Castro - longevivul "LÃder Máximo" al Cubei socialiste - a transmis imediat "moştenitorului" Kim Jong-Il să "apere cuceririle socialismului". Ce a urmat se ştie, Coreea de Nord adâncindu-se în programul de înarmare.
Cristoiu întreba de revolte la Phenian
Pe 10 iulie 1994, Ion Cristoiu se întreba în editorialul de pe prima pagină: "Pe când o revoltă spontană şi la Phenian?". Revolta nu a venit, după cum a consemnat istoria, dar Cristoiu din 1994 insista:
"Moartea lui Kim Ir Sen a provocat în Coreea de Nord manifestări incredibile de durere. Această stare de spirit a populaţiei nu trebuie să ne mire. Aşa s-a întâmplat şi la moartea lui Stalin. Şi atunci populaţia Rusiei, ba chiar şi cea a României plângeau pe rupte, ca la dispariţia unui zeu atot puternic şi atotocrotitor. Şi atunci noii conducători jurau că nu se vor abate nici o virgulă de la învăţătura Marelui Conducător. N-a trecut însă nicio lună şi Dispărutul cel de plâns a început să fie pus la îndoială. Aşa s-ar putea şi în Coreea de Nord, chiar dacă succesorul lui Kim Ir Sen e fiul acestuia, prin crearea a ceea ce comentatorii au numit prima Dinastie Roşie din istoria lumii. Situaţia e însă incertă. Nu-i exclus ca fiul să nu poată rezista mult", scria Ion Cristoiu.
DAŢI CLICK PENTRU A VEDEA IMAGINEA MĂRITĂ
Continua cu o idee despre liberalizare, despre "denunţarea spectaculoasă a cultului personalităţii" şi, pe un scenariu românesc visat în reluare la Phenian, despre "celebra revoltă spontană transmisă în direct de toate televiziunile lumii". În acelaşi editorial mai era totuşi loc de încă o ştire: "A sosit în ţara noastră, într-o vizită oficială premierul chinez Li Peng".
O caricatură cu dictatori
Era vremea Campionatului Mondial de fotbal din SUA. Lumea iubea echipa lui Hagi, se deschideau ziare cu titluri pe tonul "Hai, băieţii!". Dar în pagina de "Externe" din EVZ, pe 11 iulie 1994, scria: "Cu toate că iubitul conducător Kim Jong-Il este considerat deja cârmaciul ţării, succesorul lui Kim Ir Sen va fi numit după înmormântarea Marelui Conducător".
DAŢI CLICK PENTRU A VEDEA IMAGINEA MĂRITĂ
Alături, o caricatură cu Kim Jong-Il căţărat pe statuia tatălui şi câteva precizări despre viaţa în Coreea de Nord din acele zile. "Nord-coreenii şi-au reînceput lucrul luni, după un sfârşit de săptămână îndoliat". Şi: "Ofiţerii de securitate nord-coreeni l-au recunoscut pe Kim Jong-Il drept noul lor lider, «punându-şi întregul elan revoluţionar sub conducerea Iubitului Conducător»".
Miercuri, 13 iulie 1994, un articol de primă pagină în "Bulina albastră" - ediţia de prânz a "Evenimentului zilei" de atunci - anunţa că noul lider de la Phenian şi-a intrat, oficial, în atribuţii. "Marele conducător a murit, trăiască iubitul conducător!" era ironic un supratitlu.
DAŢI CLICK PENTRU A VEDEA IMAGINEA MĂRITĂ
La o zi după, EVZ specifica: noile funcţii ale "Iubitului lider" nu aveau să fie făcute publice decât după înmormântarea oficială a tatălui. "Un al doilea capac de sticlă a fost aşezat peste cel care proteja corpul îmbălsămat al Marelui Conducător", apărea în ştire. Se estima că peste 22 de milioane de nord-coreeni trecuseră deja pe la statuia dictatorului decedat pentru a-şi aduce omagiile. Erau, evident, numai date transmise de agenţiile de stat de la Phenian. Dar detalii despre informaţia din titlul articolului - "Fiul lui Kim Ir Sen, Kim Jong-Il, a căzut anul trecut în cap la o partidă de călărie" - erau de negăsit în text.
<iframe width="620" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/SKggTZIs43k" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
<iframe width="620" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/alfEjikOGFw" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> CITIŢI ŞI:
- 10 lucruri pe care nu le ştiaţi despre Kim Jong-il. De ce se temea dictatorul comunist
- Dictatorul nord-coreean Kim Jong-il a murit în urma unui atac de cord | VIDEO
- Bursele asiatice scad după moartea lui Kim
- Cum îşi jelesc nord-coreenii liderii. Un reporter a plâns la moartea lui Kim Ir-sen | VIDEO
- Alertă în Coreea de Sud, după moartea dictatorului nord-coreean Kim Jong-il
- Kim Jong-il lasă "împărăţia" la degetul mic al fiului cel mic
- Dinastia Kim, stăpână peste Coreea de Nord de 6 decenii
- Românul care le-a suflat în ureche celor doi Kim
- Primele fotografii cu succesorul lui Kim Jong Il
Recomandările noastre
