Rezultatele unui exit poll, dat publicităţii aseară, indicau că Igor Smirnov ar fi pierdut alegerile prezidenţiale din Transnistria, în defavoarea candidatului Rusiei, Anatoli Kaminski.
Regimul de la Tiraspol a regizat, ieri, un nou scrutin prezidenţial în stânga Nistrului, al cincilea de la trasarea pe harta vechiului spaţiu sovietic a regiunii separatiste. Secţiile de votare sau deschis la ora 7 şi s-au închis la ora 20.00, potrivit portalului Unimedia.md. Alegerile nu ar fi trebuit să producă nicio surpriză, Igor Smirnov, liderul care conduce cu mână de fier Transnistria din decembrie 1991, fiind în cărţi pentru încă un mandat de cinci ani, deşi Rusia vrea să îl scoată cu orice preţ din scenă pe uşa din dos. În căutarea unui interpus mai maleabil, Moscova a semnalat, încă din vară, că doreşte retragerea lui Smirnov, propunându-i acestuia garanţii de securitate în schimb. Refuzul acestuia de a părăsi puterea şi înscrierea în cursa prezidenţială au atras un val de ameninţări din partea Moscovei, care au culminat cu avertismentul blocării conturilor pe care transnistrenii le au în băncile ruse. Indezirabilul de la Tiraspol a deranjat Moscova Strategii lui Vladimir Putin lau aruncat apoi în lupta electorală pe Anatoli Kaminski, candidatul formaţiunii Obnovlenie şi preşedintele Sovietului Suprem al Transnistriei, aşa-numitul parlament de la Tiraspol. Predecesorul său, Aleksei Şevciuk, şi liderul Partidului Comunist din regiune Oleg Horjan au candidat şi ei. Pentru a-i spori şansele lui Kaminski, Federaţia Rusă a lăsat să se înţeleagă că o eventuală victorie a lui Smirnov se va răsfrânge negativ asupra nivelului de trai al transnistrenilor, o chestiune extrem de sensibilă pentru cei peste 400.000 de alegători din stânga Nistrului care depind în bună măsură de ajutorul financiar rus. Kaminski, mai apropiat de Vladimir Putin Cum se explică însă această schimbare bruscă de prioritate în politica externă a Moscovei? "Putin readuce cu el la Kremlin o linie mai dură în privinţa Transnistriei şi vrea în acest context să promoveze la Tiraspol oameni din anturajul său, din echipa sa. Iar Kaminski este unul din apropiaţii clanului Putin", a comentat, pentru EVZ, analistul moldovean Petru Bogatu. "Smirnov a devenit pentru Moscova o figură indezirabilă, aşa cum a devenit şi fostul primar al Moscovei, Iuri Lujkov. Putin vrea acum la Tiraspol un lider docil care să se plieze pe planurile Moscovei privind Transnistria, oricare ar fi acestea", a adăugat analistul. Un dictator popular şi extrem de abil Zarurile nu erau însă aruncate, în pofida intervenţiei Rusiei. "Aşa cum s-a întâmplat recent şi la alegerile prezidenţiale dintr-o altă regiune separatistă, Osetia de Sud, Moscova pariază pe unul, dar iese altul. Asta pentru că Smirnov rămâne foarte popular în rândul transnistrenilor, mai ales printre etnicii ruşi din Tiraspol, care văd în el siguranţă. Kaminski, în schimb, reprezintă pentru ei incertitudine", a adăugat Bogatu. Analistul aminteşte, în acelaşi context, că Smirnov a mai căzut în dizgraţia Moscovei, în 1993, în timpul crizei constituţionale de la Moscova. Liderul transnistrean a trimis atunci trupe care să pună umărul la eforturile de demitere a lui Boris Elţîn, soldate în final cu un eşec răsunător. "Nu trebuie doar să îl demonizăm pe Smirnov. El este un lider abil, inteligent, cunoaşte regulile jocului şi ştie când să cedeze atunci când este nevoie. Este o figură extrem de puternică şi capabilă să gestioneze situaţii dificile. Tocmai din acest motiv, clanul din spatele său îl susţine în continuare", a mai explicat Petru Bogatu. Comparat cu Lech Walesa şi Lula da Silva Născut în Extremul Orient rus, într-un orăşel din Peninsula Kamceatka, Igor Smirnov conduce cu mână de fier republica separatistă transnistreană, situată la periferia occidentală a fostei URSS, încă din 1991. Doar doi lideri din fostul spaţiu sovietic, liderul uzbek Islam Karimov şi cel kazah Nursultan Nazarbaiev, îl depăşesc pe Smirnov ca longevitate în funcţie. Biografia oficială îl aşază pe Smirnov în rândul importanţilor lideri mondiali care au parcurs, înainte de a prelua frâiele puterii, un traseu revoluţionar. "Timp de aproape 30 de ani, Igor Smirnov a fost sudor la o fabrică din Tiraspol. Acolo, la fel ca un alt sudor care a ajuns apoi preşedinte, brazilianul Luis Ignacio Lula da Silva, şi-a descoperit înclinaţia de lider de sindicat. Inspirat de stilul lui Lech Walesa, Smirnov s-a folosit de influenţa sindicatelor pentru a produce schimbări politice nu doar la nivelul fabricii, ci şi la nivelul societăţii transnistrene", se arată în textul citat. Portretul nu putea fi unul desăvârşit dacă liderul de la Tiraspol nu figura în biografie şi ca deţinut politic. Acest statut şi l-a dobândit odată cu arestarea sa de către autorităţile moldovene, în august 1991, sub acuzaţia de implicare "în lupta pentru autodeterminarea Transnistriei", potrivit textului citat. Nu camarazii de arme l-au eliberat, aşa cum s-ar cuveni unui luptăror, ci un grup de femei care au blocat timp de mai multe zile calea ferată ce leagă Chişinăul de Odessa şi Moscova, se mai arată în biografia oficială. "Smirnov rămâne foarte popular în Trasnsnistria, mai ales printre etnicii ruşi din capitala Tiraspol." PETRU BOGATU, analist politic Citiţi şi:
- Exit poll: Igor Smirnov a pierdut alegerile prezidenţiale din Transnistria
- Smirnov l-a eliberat pe Ilie Cazac. Vrea să îmbuneze Occidentul
Recomandările noastre
