Cel mai necruţător cancer din lume, cel pancreatic, răpune şi mulţi oameni avuţi, care trăiesc în stres şi mănâncă dezordonat.

Cancerul pancreatic pare să ia la rând vedetele, care au un stil de viaţă agitat, mănâncă gras şi dezordonat. Patrick Swayze şi Luciano Pavarotti au fost răpuşi de "boala milionarilor", iar pe magnatul Apple, toată averea nu l-a făcut bine.

În ciuda progreselor în medicină, pentru cancerul la pancreas nu s-a inventat încă un tratament, aşa că un procent zdrobitor de 98% dintre bolnavi mor.

Două forme de boală, evoluţii diferite, acelaşi sfârşit

Steve Jobs suferea de cancer de pancreas de tip neuroendocrin, o formă mai rară, care evoluează mult mai lent decât cea "clasică". Ceea ce înseamnă că nu neapărat tratamentele inaccesibile "muritorilor" au bătut cu mult prognosticul medicilor.

Cancerul pancreatic este clasificat în funcţie de partea pe care o atinge: fie zona care produce enzimele digestive (exocrină)- forma clasică, fie zona care produce insulină sau alţi hormoni (endocrină). Boala lui Jobs se încadra în cea de-a doua categorie. În cazul lui, celulele canceroase au produs insulină în exces, care i-a scăzut drastic glicemia.

"Aceste forme sunt rarisime. Sub 5% din numărul cazurilor de cancer la pancreas sunt de acest fel. Tumora de tip neuroendocrin are o altă compoziţie anatomopatologică şi secretă în exces hormoni. Dacă cel clasic are o evoluţie fulger, acesta evoluează lent, chiar şi în metastaze, şi prelungeşte viaţa şi cu doi-trei ani", explică dr. Florin Băcanu, oncolog la Spitalul "Sf. Maria", din Bucureşti.

Indiferent de formă însă, cancerul la pancreas, a patra boală ca mortalitate în lume, nu dă multe şanse pacienţilor. Un procent zdrobitor de 98% din bolnavi mor. Cauzele exacte ale bolii nu sunt cunoscute. Totuşi, persoanele care au în familie cazuri similare au un risc mai mare. De altfel, fumatul este responsabil de 30% din cazuri. Diabetul, atât cel de tip 1, cât şi cel de tip 2, pancreatita cronică, alimentaţia bogată în grăsimi şi carne, stresul şi expunerea la anumite chimicale (pesticide, coloranţi industriali) cresc riscul de cancer la pancreas.

Medicii nu dau mai mult de cinci ani, şi asta norocoşilor

Majoritatea simptomelor sunt vagi şi sunt valabile şi pentru alte boli: îngălbenirea pielii şi a ochilor, urină închisă la culoare, scaune deschise la culoare, durere în partea superioară a abdomenului, care răspunde în spate, slăbiciune, lipsa poftei de mâncare, pierdere inexplicabilă în greutate sau constipaţie. Peste 80% dintre cei pacienţi sunt diagnosticaţi tardiv şi doar 15%-20% sunt eligibili pentru operaţie.

Chiar şi după ce sunt operaţi, prognosticul pacienţilor este extrem de rezervat: doar 10-30% supravieţuiesc cinci ani.

Jobs a suferit o intervenţie chirurgicală prin care i-a fost extirpată tumora, în anul 2004. Deşi părea să-şi revină, a început să piardă tot mai mult în greutate, iar, în 2009, a avut nevoie de un transplant de ficat. Oncologul spune că acesta l-a ajutat să mai câştige ani, dar nu avea cum să-l salveze. "Faptul că a suferit un transplant denotă că avea metastaze hepatice. Dar şi ficatul nou a fost invadat, pentru că metastazele sunt şi în ganglionii din jur. Oricum, a câştigat 2 ani cu operaţia".

Pe locul 5 în Europa

Anual, sunt depistate peste 200.000 de cazuri noi de cancer pancreatic în lume. În România, cancerul de pancreas, ficat, stomac şi colon afectează mai ales persoane peste 65 de ani, dar şi tineri între 15 şi 44 ani.

România se situează pe locul 5 în Europa, în ceea ce priveşte incidenţa şi mortalitatea la bărbaţi şi pe locul 17, la femei.

"Cancerul acesta este înşelător. Este depistat în stadii avansate, întâmplător, când mergi sa-ţi faci o ecografie." FLORIN BĂCANU, medic oncolog

98% dintre bolnavi mor. 80% dintre ei descoperă boala târziu. Cei operaţi au o speranţă de maximum 5 ani Citiţi şi:

• De ce Steve Jobs a murit la 7 ani după ce a aflat că are cancer, iar Patrick Swayze după doar un an