Intrarea ţării în incapacitate parţială de plată o soluţie la îndemâna europenilor încă de acum doi ani, poate fi cea mai bună rezolvare.
Periodic este vehiculată o nouă soluţie la criza Greciei. Nimeni nu se grăbeşte însă s-o implementeze. Ca un făcut, nici ieri, după întâlnirea miniştrilor de finanţe din UE cu Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei Statelor Unite ale Americii, nu s-a luat nicio decizie.
Creşterea rolului Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF) în rezolvarea crizei datoriilor, dar şi tranşarea problemelor ridicate de state precum Finlanda, care solicită garanţii pentru a continua să sprijine statul elen au fost teme puse pe tapet.
"Banca Centrală Europeană a investit săptămânile trecute în bondurile Italiei şi Spaniei, pentru a preveni o creştere a randamentelor. Acum se aşteaptă ca EFSF să preia o parte din povară", a spus Claudiu Cazacu, analist-şef pieţe financiare la firma de brokeraj X Trade Brokers.
Falimentul sau scoaterea Greciei din zona euro erau alte două teme de discuţie.
"Rămâne cum am stabilit"
Nimic nu a fost tranşat însă ieri, spre dezamăgirea lui Geithner, care venise până în Polonia ca să le spună europenilor că este momentul să fie mai uniţi şi că poziţiile diferite ale guvernelor europene şi băncii centrale sunt cele mai mari ameninţări pentru viitorul zonei euro. Nici problema garanţiilor nu a fost elucidată.
"Miniştrii europeni de finanţe nu vor decide cu ce ar putea fi garantat un nou ajutor financiar de 109 miliarde de euro", a spus Jutta Urpilainen, ministrul finlandez de finanţe.
Iar în ceea ce priveşte tranşa de 8 miliarde de euro pe care Grecia trebuia s-o primească din pachetul financiar al Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional, oficialii europeni au anunţat că vor decide abia în octombrie eliberarea acesteia, după ce elenii au dezamăgit în cadrul ultimei misiuni a finanţatorilor în Grecia.
Falimentul parţial
Ce şanse mai are Grecia să-şi plătească o datorie de 160% din produsul intern brut, când trece printr-o recesiune de peste 6% şi pentru care 2012 va fi, cel mai probabil, al patrulea an de scădere?
"Soluţia era clară din toamna lui 2009: acceptarea voluntară a pierderilor, un faliment parţial", spune analistul financiar Florin Cîţu. Asta ar însemna destabilizarea băncilor europene cu expunere pe Grecia. "Iar pasul următor ar fi ca sectorul public să preia o parte din datorie. Dar când lupta se duce în domeniul politic, este greu să iei o decizie (anul viitor fiind unul electoral, pentru multe state- n.r.)", spune Florin Cîţu.
Geithner pare să fi sugerat o soluţie în acelaşi sens. "Guvernele şi băncile centrale trebuie să preia riscul catastrofic care există la nivelul pieţelor", a spus acesta.
Un prim pas a fost făcut. Ieri, BCE, Banca Centrală a Japoniei, Banca Angliei şi Federal Reserve au sărit în sprijinul băncilor europene cu linii speciale de credit în dolari.
EXCLUDEREA DIN ZONA EURO
Cum arată riscul de contagiune a altor ţări
Scoaterea Greciei din zona euro este, de asemenea, o decizie la îndemâna oficialilor europeni. Însă, spune Claudiu Cazacu de la X Trade Brokers, soluţia este de neacceptat. Speculatorii de pe pieţele financiare de abia o aşteaptă, pentru a-şi îndrepta atacurile spre noua ţintă din zona euro, Portugalia.
Excluderea Greciei din zona euro ar conduce la vânzări masive de titluri protugheze, ale căror randamente ar urca spectaculos, ceea ce ar închide accesul acestei ţări la pieţele financiare externe. Pe scurt, aceasta ar fi prima etapă a efectului de contagiune de care se tem oficialii europeni.
Cât de repede se propagă efectele crizei pe piaţa financiară am văzut, de altfel şi pe piaţa monetară, unde leul s-a depreciat în primele patru zile ale săptămânii şi a atins chiar două minime anuale în raport cu euro, doar pe fondul tensiunilor externe.
Ieri, leul a reuşit să şteargă întreaga depreciere din această săptămână, iar cursul a coborât la 4,2710 lei/ euro. "Toate monedele din zonă s-au apreciat în raport cu euro alaltăieri seară. Ieri, practic, cursul s-a stabilizat la nivelul la care a înschis cu o zi mai înainte. Zlotul a câştigat, ieri, peste 1,5% în raport cu euro", a declarat, pentru EVZ, un dealer din piaţă.
Citiţi şi:
- Amânarea plăţii intră în prelungiri: FMI decide în octombrie dacă mai dă bani Greciei
- Banii pentru Grecia, aproape blocaţi de Finlanda
- Criza datoriei: Autopsia unei crize care poate distruge Zona Euro
- Trei ani de criză nu au fost de ajuns. Ce mai urmează?