Satele nu trebuie să rămână la bunul plac al marilor proprietari de terenuri, spune ministrul Valeriu Tabără, într-un interviu pentru EVZ.

Ideea potrivit căreia agricultura românească ar fi eficientă doar dacă vor fi create exploataţii foarte mari este contrazisă de Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Oficialul spune, într-un interviu acordat EVZ, că ex ploataţiile mari i-ar putea afecta pe săteni.

"Nu cred că ar trebui să susţinem în continuare dezvoltarea unor exploataţii mamut. Ele vor crea în viitor probleme pentru localităţile rurale. Nu cumva o localitate rurală rămâne la bunul plac al proprietarului de terenuri?", se întreabă ministrul Tabără.

În schimb, el pledează pentru asociaţie, care "este ceva liber consimţit, poţi să ieşi când vrei". Şeful Agriculturii consideră că mentalitatea din România este de a acapara cât mai mult şi prin orice mijloace. "Până la urmă, este o problemă de securitate naţională. Nu putem permite formarea unor monopoluri pe care să nu le mai poată controla nimeni", a afirmat ministrul.

Terenurile agricole, pe sfârşite

Totodată, Valeriu Tabără susţine că, în 2012, problema terenurilor pentru arendare va fi greu de rezolvat, mai ales pe fondul presiunilor investitorilor străini care vor să lucreze pe suprafeţe mari. Oficialul a precizat că străinii nerezidenţi, persoane fizice sau firme, nu pot cumpăra terenuri în România, ci doar cei cu domiciliul stabil în ţara noastră.

"În state precum Ungaria, Polonia, Cehia sau Slovacia, străinii nu pot cumpăra deloc terenuri. Totuşi, au reuşit asta în Ungaria, de exemplu: cumpără prin cetăţeni maghiari", spune Tabără.

În România, străinii nerezidenţi pot investi în mijloace de procesare sau producţie şi pot arenda terenuri. Tabără a declarat, acum câteva luni, că restricţiile pentru străini vor rămâne în vigoare, atât timp cât va deţine funcţia de ministru al agriculturii. Oficialul nuanţează şi spune că venirea străinilor are şi efecte benefice prin creşterea competitivităţii.

"În România, prin atragerea de investitori, suprafaţa nelucrată se va reduce. Unii investitori străini sunt un exemplu foarte bun pentru ceilalţi", a spus Tabără, dând exemplul unei investiţii daneze din Caraş-Severin, care a produs aproape 10 de tone de porumb pe hectar în vârful dealului şi care i-a inspirat apoi şi pe români.

PROIECTE PENTRU O AGRICULTURĂ PERFORMANTĂ

Tabără: "China ar putea investi în irigaţiile noastre"

Sistemul de irigaţii este una din marile probleme ale agriculturii româneşti, iar salvarea ar putea veni chiar din China. Valeriu Tabără, ministrul agriculturii, spune că premierul Emil Boc încearcă să atragă investitori din China dispuşi să preia din costurile de unui vast sistem de irigaţii în zona de est a Bărăganului.

EVZ: Cum se prezintă, acum, sistemul de irigaţii din România? Valeriu Tabără: În 1989, suprafaţa amenajată pentru irigaţii era undeva la 3,2 milioane hectare. Între timp, suprafaţa s-a micşorat cu aproape jumătate, la 1,4 milioane hectare. Din acestea, circa 800.000 hectare sunt funcţionale. Contractate pentru 2011 au fost circa 320.000 hectare, din care nu au fost irigate decât vreo 30.000, pentru că nu a fost necesar.

Ce investiţii se pregătesc în acest domeniu? Dacă vom continua să avem sisteme de irigaţii cu pomparea apei din Dunăre, să ridicăm apa pe terasele din Bărăgan, apa va fi scumpă. Premierul a plecat acum în China inclusiv cu acest obiectiv, canalul Siret-Bărăgan, care va avea o lungime de 190 kilometri şi va putea iriga aproape un milion de hectare în zona de Est a Bărăganului. Sunt deja câteva oferte, inclusiv de la firme din Canada şi Spania. Se pare că şi un consorţiu de bănci din Germania este interesat. Indiferent care va fi sistemul de finanţare, canalul va trebui făcut şi va trebui pus în funcţiune. Costul estimativ este undeva la 3,4 miliarde euro, dar suma va fi recuperată foarte uşor, în maximum 10 ani, numai prin sporurile de producţie.

"Putem hrăni 80 de milioane de oameni"

La cât se ridică evaziunea fiscală în agricultură? A fost şi continuă să fie mare, în special în sectorul legumelor şi al fructelor. Taxarea inversă a fost o măsură foarte bună, în domeniul cerealelor a redus taxarea la sub 10%. Am făcut demersuri pentru a obţine acceptul Uniunii Europene şi pentru aplicarea acestei măsuri la legume, fructe şi carne.

Care este capacitatea de producţie agricolă a României? Cu ceea ce producem acum putem hrăni peste 40 milioane de oameni. Iar potenţialul ţării este de a hrăni 80 milioane de oameni, e o cifră pe care am lansat-o acum nişte ani şi îmi menţin estimarea. Acum, foarte mult pleacă la export, ceea ce este foarte bine.

În ce stadiu se află legea păşunilor? Este în Parlament, sper că în septembrie va fi finalizată. Este o lege discutată cu multă lume, inclusiv cu utilizatorii păşunilor. Avem multe amendamente şi de la Organizaţia Comunelor. Cele 2 milioane hectare luate în cultură în acest an vor împinge pastoralul şi păşunatul spre zonele de deal şi munte. Trebuie revalorificate cele 4 milioane hectare de pajişti şi fâneţe naturale. Sunt însă multe speculaţii aici, ele au fost închiriate şi concesionate în anii ’90, iar noi vom încerca să clarificăm situaţia lor, lucru nu tocmai uşor.