Nu este deloc uşor să devii fermier. Persoanele cu experienţă în domeniul agricol avertizează că, pentru a reuşi, este nevoie de disciplină, motivaţie, multe informaţii, noroc şi bani.

Viaţa la ţară le face cu ochiul tot mai multor orăşeni care fie şi-au pierdut locurile de muncă din mediul urban, fie au obosit de zgomot şi aglomeraţie şi preferă un mediu de trai mai liniştit. Vestea bună este că tinerii îşi pot câştiga independenţa financiară la sat devenind fermieri. Ei pot începe o afacere pe cont propriu sau cu fonduri nerambursabile de la stat.

Investiţia minimă

Un tânăr care doreşte să demareze o afacere în agricultură ar trebui să dispună de o sumă minimă de 10.000 euro. "Banii i-ar putea recupera şi în câteva luni, depinde de tipul de fermă pe care o construieşte şi de modul în care ştie să-şi valorifice produsele", a declarat, pentru EVZ, Marcel Cucu, membru în consiliul director al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Potrivit acestuia, cu aceşti bani poate fi amenajată o fermă de 100 de porci sau una de legume. Investiţia ar putea fi recuperată în mai puţin de şase luni. În domeniul pomicol, investiţia ar putea ajunge la circa 7.000 euro pe hectar şi ar dura o perioadă mai lungă pentru amortizare.

Cei care doresc să cultive cartofi au nevoie de cel puţin 15.000 lei la hectar. În acest caz, recolta ar putea ajunge la 40 tone/ hectar, potrivit lui Ionuţ Vaideş, un inginer agronom care deţine o fermă de cartofi în judeţul Harghita.

Strategie de afaceri

Pentru a fi cât mai puţin expus riscurilor, un întreprinzător ar trebui să aibă mai multe culturi şi să încerce valorificarea produselor obţinute şi în domeniul zootehnic, a subliniat Cucu. "Un întreprinzător aflat la început de drum nu trebuie să rişte prea mult şi nu trebuie să se aştepte la profit din primul an", ne-a spus acesta.

Pentru multiplicarea profitului şi reducerea riscurilor, omul de afaceri trebuie să asigure şi procesarea materiei prime. Care sunt zonele geografice cu cel mai mare potenţial agricol? Oamenii de afaceri spun că nu există diferenţe majore între zone din punct de vedere al profitului care poate fi obţinut. Orice zonă are potenţial, cu condiţia ca obiectivele să fie realiste, iar tipul de fermă să fie adaptat la zonă.

Totodată, a subliniat Cucu, nu există o cultură anume care să aducă cele mai mari profituri, totul depinzând de condiţiile meteo din fiecare an în parte. "Pentru a reuşi în acest domeniu, ca om de afaceri, trebuie să fii implicat şi motivat. Este un domeniu greu, rezultatele apar în timp, trebuie depus mult efort iar gradul de risc este mare", a afirmat Cucu. Acesta a subliniat şi faptul că un fermier trebuie să înveţe să-şi vândă marfa, pentru a putea să-şi valorifice la maxim rezultatele muncii sale.

Şi Vaideş subliniază gradul mare de risc al unei investiţii de acest gen. "Aproape 80% din rezultate ţin de condiţiile meteorologice şi abia 20% de munca ta ca fermier", a afirmat Vaideş.

DE LA STAT

Sprijin pentru tinerii fermieri

Cei care pot beneficia de sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) sunt fermieri în vîrstă de până la 40 de ani. Potenţialul beneficiar trebuie să fie membru al unei familii de fermier şi să fi lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul unei ferme cel puţin 12 luni înaintea începerii unei afaceri pe cont propriu. Exploatarea agricolă respectivă trebuie să fie situată pe teritoriul ţării şi să fie înregistrată în Registrul unic de identificare – APIA şi Registrul agricol. Beneficiarii ar putea obţine un sprijin financiar de maximum 40.000 de euro pe exploataţie agricolă. Această sumă vizează şi sprijinul propus pentru instalarea tânărului fermier, sprijin care creşte de la 10.000 de euro la 12.000 de euro pentru o exploataţie agricolă.

Tinerii care doresc să acceseze aceste fonduri trebuie să prezinte un certificat de calificare sau de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol. Aceste certificate trebuie prezentate atât de către absolvenţii de liceu, cât şi de absolvenţii şcolilor profesionale sau de arte şi meserii, altele decât cele cu profil agricol. Citiţi şi:

• Reţeta creditelor de succes pentru săteni
• Câţi tineri şi-au făcut firme prin programul de 10.000 de euro