România nu s-ar descurca mai bine cu mai mulţi bani pentru consum. Unele fonduri sunt cheltuite fără rost, spune Istvan Szekely, negociatorul-şef pentru Comisia Europeană în România.

România a performat în ultimele luni peste aşteptări. Astfel, ţara noastră a reuşit să înregistreze un deficit bugetar sub ţinta fixată pentru primele şase luni ale acestui an. Climatul extern ar putea face, însă, necesară revizuirea ţintei de creştere economică pentru 2012.

Una dintre "şansele ratate" pentru evoluţia PIB este starea sectorului energetic care, deşi are potenţialul de a fi un motor al creşterii, mai degrabă frânează evoluţia economiei, spune Istvan Szekely, negociator-şef pentru Comisia Europeană în România, într-un interviu pentru "Evenimentul zilei".

EVZ: Care au fost cele mai importante realizări ale guvernului, de la ultima dumneavoastră vizită în România? Istvan Szekely: Execuţia bugetară este bună, de fapt chiar mai bună decât în estimări, ceea ce creează perspective foarte bune şi pentru bugetul de anul viitor. În materie de reforme structurale, multe dintre măsurile pe care le-am convenit au fost implementate.

Sunt voci care spun că încercarea de a plăti arieratele ar putea încetini creşterea economică. Se diminuează astfel banii pentru investiţii. Cum comentaţi? Nu cred că există vreo contradicţie între cele două lucruri. Multe dintre companiile publice cheltuiesc nesănătos banii contribuabililor şi sunt şi o şansă ratată pentru creşterea economică. Sectorul energetic ar putea fi un motor al creşterii, dar nu produce suficient. Aceste companii ar trebui să primească bani doar dacă există o soluţie pentru reformarea lor. Dacă nu, trebuie închise.

România este una din cele mai bine plasate ţări din Europa pentru a beneficia de pe urma energiei alternative, cum ar fi energia eoliană.

România nu-i poate subvenţiona pe toţi

Creşterea preţului pentru încălzire a fost o surpriză, iar mulţi se plâng că nu vor mai putea achita acest cost… În locul unei subvenţii la căldură trebuie să acorzi alocaţii în favoarea categoriilor defavorizate. Există o mare diferenţă între cele două abordări. Dacă subvenţionezi căldura, atunci o persoană mai înstărită, care are un apartament mare, pentru care consumă multă energie, va beneficia într-o mai mare măsură de subvenţia statului. Este aceasta o politică bună, când sunt persoane care nu au deloc bani pentru încălzire? România nu îşi permite să îi subvenţioneze pe toţi.

Cum vedeţi propunerea de creştere a salariilor în acest an? Reformele au progresat mai bine decât ne aşteptam. Dar guvernanţii trebuie să-şi pună întrebarea dacă această majorare este sustenabilă. Este suficient că românii au avut de suportat acea tăiere uriaşă de salarii, de 25%. Aşa că nu trebuie promis ceva ce nu poate fi susţinut pe termen lung.

Investiţiile în infrastructură nu dau rezultate

Credeţi că este posibilă o creştere economică de 1,5% pentru România în 2011? Da. Şi deja acest obiectiv a fost parţial atins. În primul trimestru, economia a crescut cu 1,7% faţă de primul trimestru din 2010. Într-adevăr, cererea externă ar putea fi mai redusă în viitor, dar cererea internă poate creşte, prin investiţii publice.

Dar va exista suficient spaţiu fiscal pentru investiţii publice? Avem o ţintă de deficit bugetar de doar 4,4% din PIB pentru 2011. Există o mulţime de bani la buget. Nu vă păcăliţi cu ideea că v-aţi afla într-o situaţie mai bună dacă aţi avea un deficit mai mare. Veţi plăti mai mult pentru el, pentru că există o dobândă pentru împrumuturile care stau la baza chetuielilor publice. Toată lumea se plânge de starea infrastructurii în această ţară şi pe bună dreptate. Dar România are unul din cele mai mari niveluri de cheltuieli publice de capital, pentru investiţii, din Uniunea Europeană – 7,2% din produsul intern brut. Ar trebui să întrebaţi autorităţile de ce nu se văd rezultatele acestor cheltuieli.

Menţineţi ţinta de creştere economică şi pentru anul viitor? În cadrul acestei misiuni nu am făcut nicio modificare a ţintelor. Dar, desigur, urmează următoarea provocare, când vom veni în octombrie şi trebuie să ne punem de acord cu privire la buget şi va trebui să ne uităm şi la aceste ţinte. Este posibil să revizuim ţinta de creştere economică în scădere, deoarece contextul internaţional este unul foarte dificil. Dar mai importantă decât creşterea reală este cea nominală.

CONDIŢII PENTRU BANII EUROPENI

"Nu e cinstit să ceri de la Comisie flexibilitate pentru fondurile UE"

Costul riscului de ţară (credit default swap - CDS) pentru România este cel mai bun indicator pentru a observa progresele ţării din ultimul timp, dar şi cum se poziţionează aceasta în raport cu alte state, în ochii investitorilor, spune Istvan Szekely.

"În perioada care urmează, trebuie să aveţi o viziune realistă asupra propriei poziţii, să vă identificaţi punctele forte şi slăbiciunile. Există motive clare pentru care o ţară este bogată, iar alta este mai puţin bogată. Încercaţi să înţelegeţi aceste motive. Este vorba de instituţii care funcţionează bine", spune reprezetantul Comisiei Europene.

Un exemplu de instituţie eficientă este Consiliul Fiscal, "care supraveghează deciziile politicienilor locali. Ascultaţi ce are de spus această instituţie. Iar data viitoare când mergeţi la alegeri întrebaţi-i pe politicieni cum stau lucrurile, de ce nu au ascultat sfaturile ce le-au fost date", spune oficialul european.

"Alte ţări se pot conforma regulilor UE, deci şi România"

Planul de vânzare a participaţiilor statului la companiile de stat a început cu stângul, pentru că nu s-a reuşit vânzarea pe bursă a 9,8% din Petrom. Istavan Szekely spune, însă, că acest eşec nu ar trebui să dezarmeze autorităţile. "Aşa ceva se poate întâmpla în fiecare ţară. Dacă vrei să faci business, atunci trebuie să accepţi condiţiile de piaţă", a declarat oficialul CE.

Una din deciziile dure luate de Comisia Europeană în ultimul timp a fost blocarea temporară a unor fonduri structurale, din cauza neregulilor găsite la implementarea proiectelor. "Au existat anumite probleme şi cred că este prudent să spunem că, până rezolvăm această problemă, nu trebuie creată una mai mare", spune Szekely.

Potrivit acestuia, achiziţiile publice sunt problema numărul unu în utilizarea fondurilor europene. "Ideea este că trebuie să implementezi proiecte conform cu regulile. Şi există un motiv foarte important pentru care sunt impuse aceste reguli: pentru a demonstra că banii sunt folosiţi pentru scopul în care au fost acordaţi. Să nu uităm că aceştia sunt bani care provin de la contribuabilii europeni. Nu e cinstit să ceri de la Comisia Europeană mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor. Dacă alte ţări pot să se conformeze regulilor, atunci poate reuşi şi România".