Schimbarea programei, un sistem de predare incitant şi motivarea profesorilor pot revigora învăţământul. Acestea ar fi concluziile după rezultatele la bacalaureat 2011.

Aproape că nu a fost an în care absolvenţii de liceu să nu se autointituleze "generaţie de sacrificiu". La fel a fost şi la acest Bacalaureat, însă acum numărul celor "sacrificaţi" a fost mult mai mare, iar impactul pe măsură. De la afişarea rezultatelor, elevi, părinţi, profesori şi experţi în educaţie vorbesc despre rezultatele dezastruoase, caută vinovaţi, aruncă acuze dintr-o parte în alta, găsesc hibe în sistem şi implicaţii politice. Discuţiile sunt atât de pătimaşe, încât se pierde esenţialul, şi anume găsirea răspunsurilor la întrebările "de ce s-a întâmplat aşa" şi "ce e de făcut".

Bacalaureat 2011: Copii debusolaţi, profesori nemotivaţi

Rectorul Universităţii Politehnica din Timişoara, Nicolae Roibu, este de părere că există cinci cauze care au provocat dezastrul de la Bac. Modelele greşite de reuşită în viaţă, pe care le au copiii, ar fi prima cauză identificată de rectorul Roibu. El crede că modelele tinerilor au fost unele care "nu au presupus nici învăţătură ori muncă, ci şmecherie, înşelăciune, hoţie şi oportunism".

Neimplicarea părinţilor în activitatea şcolară a copiilor este alt motiv pentru care rezultatele sunt atât de slabe. La fel de mult au cântărit şi situaţia profesorilor, "umiliţi prin salarii inacceptabil de mici", un curriculum şcolar greşit şi o ofertă educaţională "săracă şi rigidă". "Am toată compasiunea pentru copiii care au obţinut rezultate necorespunzătoare şi pentru părinţii lor. Dar aveam nevoie de un moment al adevărului, şi faptul că el s-a produs este un lucru bun".

"Cea mai slabă învăţare din istorie"

Rectorul Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj, Andrei Marga, este de părere că nu avem doar cel mai slab Bacalaureat din istorie, ci, mai grav, "cea mai slabă învăţare din istorie". La întrebarea "ce este de făcut", rectorul UBB Cluj spune: "Problemele nu se rezolvă dacă notele vor fi altele, ci numai dacă se revine la pregătire sistematică şi efort propriu. Este imperios necesar ca România să revină la reforme serioase şi să reia, cu pricepere, cu răbdare, cu devoţiune, reforma educaţiei pentru care s-a angajat în mai 2000 în faţa Uniunii Europene, când învăţământul din ţara noastră a fost primul capitol de negociere de aderare la Uniunea Europeană închis de către România".

"Programă relevantă pentru viaţa de zi cu zi"

Experţii sunt de părere că tinerii ar merge cu mai mult drag la şcoală şi ar avea rezultate mai bune dacă programa ar fi una adecvată. Cristian Hatu, coordonator proiecte educaţionale de la Societatea Academică Română, spune că un prim pas ar fi reforma curriculară, promisă de Ministerul Educaţiei, dar nefinalizată încă.

"Este nevoie de un program de studiu atractiv şi relevant pentru viaţa de zi cu zi şi pentru piaţa muncii", spune Hatu. Atragerea copiilor spre învăţătură se face, în opinia specialistului, printr-un sistem de predare incitant. "Copilul gândeşte senzorial, el are nevoie să pipăie, să vadă, să facă experimente la şcoală şi să poată deduce logic nişte lucruri, nu să primească direct concluziile", susţine el.

Examene pe calculator

Expertul SAR este de părere că lupta împotriva fraudei înregistrată anul acesta la Bac este precum "extirparea unei bucăţi dintr-o tumoare". "Pacientul nu s-a vindecat, ba chiar starea lui se poate înrăutăţi dacă nu se continuă tratamentul".

Pentru însănătoşirea sistemului, este esenţial ca elevul să primească ceva în plus, crede expertul, iar acest ceva constă într-un conţinut educaţional orientat spre abilităţi şi competenţe. Nu în ultimul rând, este importantă eliminarea sau limitarea subiectivităţii din procesul de examinare. Conform spuselor lui Cristian Hatu, SAR a propus încă de anul trecut ca examenele să poată fi date pe calculator. El este de părere că o astfel de verificare se poate face şi la limba română.

PREVIZIBIL

Şcoli "de mâna a doua", fără promovaţi

Din zecile de mii de elevi care au picat Bacalaureatul din acest an foarte mulţi provin de la grupuri şcolare, colegii tehnice, silvice, agricole etc. Pentru ei, un examen precum Bacalaureatul, în care se pune mare accent pe teorie, este mult mai chinuitor decât pentru colegii lor de la liceele teoretice. Cu atât mai mult cu cât au ajuns în şcolile respective fugind de teorie.

Doar trei absolvenţi cu diplomă în toată şcoala

În Bucureşti, la Colegiul Tehnic de Poştă şi Comunicaţii "Gh. Airinei" au promovat 7% dintre elevii care au susţinut Bacalaureatul. Într-o situaţie similară se află şi Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, din Capitală, unde numai trei elevi au promovat examenul de bacalaureat.

Fiecare să-şi asume vina

La Liceul Silvic din Timişoara niciun elev nu a luat Bacalaureatul. Conducerea şcolii admite că este vorba de o situaţie fără precedent. Ca atare, mâine, directoarea Mariana Eftimie a convocat o şedinţă cu părinţii şi elevii de clasa a XII-a. "Poate că de data asta vor veni, pentru că, de-a lungul celor patru ani de liceu nu au prea au făcut act de prezenţă la şedinţele cu părinţii. Vreau să discutăm situaţia în care suntem şi să îi fac să înţeleagă că este, în parte, şi vina lor. Eu personal îmi asum partea de vină a dăscălimii, însă trebuie înţeles că acest rezultat dezastruos este deopotrivă vina dascălilor, a elevilor şi a părinţilor", a spus Mariana Eftimie, directorul Liceului Silvic din Timişoara.

Rezultatele seamănă cu cele din timpul liceului

Directorarea unităţii şcolare spune că mediile elevilor la limba română şi la matematică au fost, în cei patru ani de liceu, între 5 şi 6, iar acest lucru explică, parţial, rezultatul la Bac. Directorul instituţiei afirmă că, în ciuda rezultatelor slabe la probele teoretice, elevii liceului sunt buni la practică. "Realitatea este că elevii noştri sunt bine pregătiţi practic, la specialitate, unde au note mari. Problemele sunt la teorie", a mai spus Mariana Eftimie.

"Statul a plătit inutil nişte oameni"

Niciun absolvent al Grupului Şolar "Ion Ionescu de la Brad" din Horia, judeţul Neamţ, nu a promovat examenul, iar acest lucru va duce la declanşarea unei anchete în şcoală. "Va fi o verificare a activităţii manageriale şi o verificare, la începutul anului şcolar, cu privire la conţinutul actului didactic. Vom vedea şi care e media cu care s-a intrat în liceu, pentru că nu se justifică activitatea unor oameni timp de patru ani de zile. Statul a plătit inutil nişte oameni", a spus Luminiţa Georgeta Vârlan, inspectorul şcolar general.

BAC ÎN ŞCOLI PRIVATE Doar două licee particulare au o rată de 100% promovabilitate, în timp ce în patru licee nimeni n-a trecut

Înscrierea la un liceu particular nu garantează rezultate bune la Bac. Din zecile de unităţi, doar 11 au o rată de promovabilitate de peste 50%. În rest, situaţia e pestriţă: doar două licee particulare "se pot mândri" cu 100% promovabilitate, în timp ce în patru unităţi nu a reuşit nimeni să treacă. Liceul Internaţional de Informatică din Constanţa și Complexul Educațional „Lauder Reut” sunt singurele unități particulare unde au promovat toţi candidaţii. La polul opus sunt cele unde nimeni nu a luat 6: Grupul Şcolar "Constantin Brâncoveanu" din Bacău, Liceul Economic "Virgil Madgearu" din Cluj-Napoca, Liceul "Dumitru Murgu" din Iaşi şi Liceul "I. Slavici" din Timişoara.

Pregătire concentrată şi profesori bine remuneraţi

Directorul Liceului Internaţional de Informatică din Constanţa spune că rezultatele sunt rodul orelor intense de pregătire, dar şi al remuneraţiei pe măsură a profesorilor. Principala mândrie este că i-au depăşit pe "fraţii" lor de la Liceul Inter naţional de Informatică din Bucureşti, unde gradul de promovabilitate a fost de 83%.

"Noi am avut puţini elevi, 51, şi ne-am concentrat pe pregătirea lor. Majoritatea copii de excepţie, care merg la olimpiade şcolare şi au aplicat pentru burse în străinătate. Rezultatele sunt rodul pregătirii intense şi al simulărilor pe care le-am făcut înainte. Evident că i-am plătit pe profesori pe măsură, nu faci carte pe burta goală. Întotdeauna am luptat cot la cot cu liceele mari. De când ne chinuiam să-i întrecem pe cei de la Bucureşti", exclamă directorul liceului, Constantin Daba.

Topul liceelor particulare

În Bucureşti, primele trei licee particulare în ordinea mediilor elevilor sunt Liceul "Lauder Reut" - 100% promovabilitate, Colegiul Naţional "Octav Onicescu" Bucu reşti - 90,95% promovabilitate şi Liceul Internaţional de Informatică- 83,33%. În ţară, printre liceele particulare care au obţinut rezultate bune se numără Colegiul "Richard Wurmbrand" din Iaşi (89%), Liceul Omnia din Constanţa (87,5%), şi Colegiul Economic "Dimitrie Cantemir" (83%). BULUC LA CONTESTAŢII

De la respinşi, la nemulţumiţii cu nota 9 Zeci de mii de liceeni au depus contestaţii la examenul de Bacalaureat şi nu au fost neapărat cei care au picat Bac-ul, ci mulţi care nu au fost mulţumiţi de notele primite. Proba scrisă la limba română este cea care le-a pus capac celor mai mulţi dintre contestatari.

• Un număr record de contestaţii s-au depus în Bucureşti, peste 9.000. Chiar dacă majoritatea au obţinut note bune şi doar 10 elevi au fost respinşi la examenul de Bacalaureat, elevii Colegiului Naţional "Gheoghe Şincai", din Capitală, s-au înghesuit ieri de la prima oră până în ultimele minute de program pentru depunerea contestaţiilor. Mulţi au cerut recorectarea lucrărilor la mai mult de o materie. Cele mai multe nemulţumiri au fost legate în continuare de proba scrisă la limba română. Surprinzător sau nu, tocmai cei cu note mari au fost nemulţumiţi: “Depun şi la română, şi la chimie. La chimie am luat notă destul de mică, însă la română am luat 9,05, dar tot depun pentru că îmi e ciudă. Alţii au scris «Ana are mere» şi au luat note bune, trebuie să se vadă diferenţa între cei care au scris şi cei care nu au făcut-o", ne-a declarat o elevă a Colegiului "Gh. Şincai", în timp ce îşi completa cele două cereri de recorectare.
• O situaţie aparte s-a înregistrat la Botoşani, unde peste 80% din elevii declaraţi respinşi au depus ieri contestaţii. La nivel judeţean au fost înregistrate 1.302 de contestaţii, din 1.562 de elevi respinşi. Cele mai multe plângeri au fost înregistrate pentru probele de la limba şi literatura română şi matematică.
• Şi la Piatra Neamţ aproape jumătate dintre candidaţii înscrişi la examenul de Bacalaureat au făcut contestaţie. Mare parte din cele 2.200 de contestaţii depuse au venit din partea unor elevi care nu au promovat una dintre probe. Există însă şi situaţii în care candidaţii au depus contestaţie la lucrări notate cu 9,40 sau 9,50 şi care speră să obţină nota maximă. Contestaţii au depus şi absolvenţii Grupului Şcolar "Ion Ionescu de la Brad" din Horia, unde niciun candidat nu a promovat examenul.
• În judeţul Constanţa, aproape 3.000 de contestaţii au fost depuse după rezultatele obţinute la Bacalaureat. Cei mai mulţi contestă, de asemenea, notele primite la limba română şi la matematică.
• Şi în Timişoara, numărul con testaţiilor depuse trecea ieri de 2.000.
• În judeţul Mureş, peste 2.000 de elevi au cerut recalculări mulţi care nu au promovat examenul, dar şi cei care doresc note mai mari. Contestaţiile vor fi rezolvate începând de astăzi, urmând ca rezultatele finale să se afişeze pe data de 8 iulie.

•  

CITIŢI ŞI:

• Măcel după rezultate bacalaureat 2011. Adevărata valoare a "Generaţiei Google"
• Rezultate Bacalaureat 2011. 65 de elevi au luat nota 10. VEZI aici numele lor
• Rezultate bacalaureat 2011. De ce au fost cele mai proaste note din ultimii 21 de ani? Vezi aici declarațiile ministrului Funeriu
• Rezultate bacalaureat 2011. Vanghelie cere demisia lui Funeriu. În 2000, primarul era prins copiind la Bac
• Rezultate bacalaureat 2011. Şi politicienii au avut probleme la examenul de maturitate
• Vedetele românești la bacalaureat: Adelina Pestrițu l-a picat, Marius Moga ”s-a consultat” cu colegii