Un grup de specialişti în geografia teritoriului, de la Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Babeş Bolyai, a pus la punct un proiect de reorganizare teritorială a României.

Dacă discursul public a fost monopolizat de noul proiect public de reorganizare teritorială a României, universitarii clujeni spun că au pus la punct un proiect de reorganizare teritorială care are la bază necesităţile sociale şi economice ale României prezente.

Coordonatorul proiectului, profesorul Pompei Cocean, prorector al Universităţii Babeş Bolyai şi şef al catedrei de Geografie Regională, spune că noul plan de împărţire terorială prevede înfinţarea a 18 regiuni şi a unei metropole, formată din municipiul Bucureşti şi actualul judeţ Ilfov.

“Proiectul are la bază realităţile teritoriale ale României. Dacă în societatea românească s-a pornit discuţia despre remodelarea statală şi este purtată mai mult în sfera politică şi mai puţini de specialişti în planificare geografică, este de datoria noastră să ne spunem opiniile, fundamentate ştinţific. În această hartă există 18 regiuni şi o regiune metropolitană", spune profesorul Cocean. În opinia universitarului clujean, necesitatea unei noi împărţiri teritorială a României de azi nu există. “Nu există o necesitate stringentă. Părerea mea că o necesitate de regionare, în prezent, nu există. Există posobilitatea optimizării şi a perfecţionării sau a remodelării organizării statale", a mai spus prof. Cocean.

18 regiuni plus o metropolă

Studiul privind remodelarea României a fost finalizat de către echipa coordonată de profesorul Cocean abia în cursul zilei de marţi. Concluzia a fost că în prezent o împărţirea teritorială care să curpindă 18 regiuni este cea mai benefică pentru buna funcţionare administrativă şi economică a ţării. “Ideea noastră este de a merge pe trei taxoni teritoriali, ierarhizaţi şi multirelaţionaţi: regiunea, judeţul şi comuna. Prin implementarea proiectului nostru, România ar avea în primul rând unităţi teritoriale funcţionale. Toate aceste regiuni au un singur criteriu major, fundamental şi obligatoriu, funcţionalitatea. Ar exista o funcţionare optimă bazată pe polii de creştere, pentru care Uniunea Europeană alocă sume mari de bani pentru dezvoltarea acestor unităţi teritoriale", a spus profesorul Cocean.

Studiul întocmit de cercetătorii clujeni a fost trimis la toate partidele politice parlamentare, la Guvern dar şi la preşedintele Traian Băsescu. “Am trimis studiu chiar marţi la toţi factorii de decizie. Acum aştept, răspunsul şi dacă există dorinţă atunci să ne punem la masă şi să discutăm serios pe argumente solide pentru că, spunem noi, acest studiu este perfect funcţional", a mai adăugat Cocean.

Regiunile vor purta nume istorice

Noile regiuni propuse de echipa de cercetători de la Facultatea de Geografie din Cluj ar urma să aibă în compunere, doua sau trei judeţe actuale. De exemplu regiunea Someş va include judeţul Cluj şi judeţul Bistriţa Năsăud în timp ce regiunea Banat ar avea în componenţă judeţele Timiş, Caraş Severin şi cea mai mare parte din Arad.

“Avem ca noutate înfiinţarea unei regiuni care va purta numele Bărăgan, compusă din judeţele Călăraşi şi Ialomiţa. Aceste două judeţe nu sunt foarte bogate şi atunci înfiinţarea acestei regiuni va permite atragerea de fonduri de la UE care are programe de dezvoltare a unor regiuni, cu predilecţie, nu foarte dezvoltate. Denumirile date de noi acestor regiuni se suprapun entităţilor atestate istoric cum este şi regiunea Mureşul Superior care are în compunere actualele judeţe Mureş şi Harghita", mai susţine profesorul Cocean.

Noua împărţire teritoriale propusă de prof. Cocean nu vizează şi economia care s-ar face la bugetul statului prin reducerea administraţiei de la 41 de judeţe la 18 regiuni. “Nu am făcut calcule economice pentru că nu am considerat că intră în calculele proiectului. Dar dacă se reduce administraţia de la 41 de judeţe la 18 regiuni există o economie bugetară de peste 50 la sută", crede profesorul Cocean.