În urma reorganizării administrativ-teritoriale, cetăţenii români nu vor trebui să-şi schimbe buletinele, paşapoartele sau permisele auto. Ele îşi vor menţine valabilitatea până la expirare.

Reorganizarea administrativă nu presupune preschimbarea actelor cetăţenilor români. Buletinele, paşapoartele şi permisele de conducere îşi vor menţine valabilitatea până la data expirării. Anunţul a fost făcut sâmbătă de către premierul Emil Boc.

"Niciun român care are buletin, paşaport, permis, nu va cheltui un leu în plus prin reorganizare, deoarece acestea îşi vor menţine valabilitatea până când expiră", a spus Boc. El a replicat astfel acuzelor lui Victor Ponta potrivit cărora "reorganizarea administrativ-teritorială ar putea costa fiecare român până la 600-700 de lei".

Avantajele proiectului PDL

Potrivit lui Emil Boc, forma finală a proiectului de reorganizare administrativă va fi decisă în coaliţie. El a insistat asupra avantajelor acestuia: se poate realiza fără revizuirea Constituţiei, finalizează procesul de descentralizare a administraţiei publice, realizează o reală politică de dezvoltare regională, reduce substanţial costurile şi realizează debirocratizarea, destructurează reţelele clientelare constituite de-a lungul timpului, accelerează procesul de absorbţie a fondurilor europene.

Pe de altă parte, premierul a spus că nu există niciun obstacol din partea Uniunii Europene în calea reorganizării administrativ- teritoriale.

Ce conţine proiectul USL

USL şi-a lansat sâmbătă propria viziune asupra reorganizării administrative a ţării. Potrivit documentului, se vor înfiinţa opt regiuni, dar vor fi păstrate cele 41 de judeţe actuale. Regiunile vor fi conduse de un preşedinte ales prin vot direct, uninominal, care va funcţiona ca un "premier".

USL doreşte ca Senatul să fie o cameră a reprezenţantilor locali, care să legifereze în domeniile dezvoltării regionale, politicii externe, fondurilor europene.

Propunerile USL de reorganizare administrativă a României

1. România va avea 8 regiuni şi se vor păstra cele 41 de judeţe actuale.

2. Regiunile se suprapun celor de dezvoltare a ţării.

3. Ele vor avea câte un Consiliu Regional, buget propriu, preşedinte şi prefecţi numiţi de guvern.

4. Preşedintele Consiliului Regional va fi ales direct de cetăţeni şi va funcţiona ca un "premier" al regiunii.

5. Regiunile vor avea dreptul de decide cu privire la folosirea fondurilor, provenite din taxe şi impozite.

6. Fiecare regiune va avea multiple centre de interes: economic, politico-administrativ, cultural, universitar.

7. Guvernul central va gestiona doar proiectele naţionale, iar regiunile proiectele cu fonduri europene: mediu, resurse umane, administraţie, transporturi.

8. Senatul va fi o cameră a reprezenţantilor locali, care să legifereze în domeniile dezvoltării regionale, politicii externe, fondurilor europene.

9. În fiecare regiune va fi înfiinţată o Curte de Apel.

• Primii opt "voievozi" ai reformei administrative