Ţinta de aderare la euro în 2015 "este veche de vreo trei ani de zile, iar guvernul nu a făcut altceva decât să hotărască să nu o schimbe", a spus astăzi Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale cu ocazia prezentării raportului trimestrial asupra infaţiei.
"O fundamentare pentru o eventuală schimbare nu se poate face fără o analiză amănunţită. Până în 2015 mai sunt 4 ani, deci nu este chiar de azi pe mâine. Chiar dacă este o ţintă ambiţioasă, poate fi un semnal de continuare a reformelor, poate funcţiona ca un catalizator", a mai spus Isărescu.
Întrebat dacă aprecierea din ultimul timp a leului corspunde fundamentelor economice ale ţării, aşa cum a afirmat consilierul BNR Lucian Croitoru, Mugur Isărescu a răspuns astfel: "Parţial color"
" Această ţară a făcut o corecţie masivă a balanţei de plăţi, care trebuie să dovedim că este sustenabilă. Observăm o corelaţie mai puternică între salarii şi productivitate. Deficitul extern este un rezultat, iar dinamica mai rapidă a exporturilor, dovedită pe parcursul a 20 de luni, arată că s-a schimbat ceva în economia românească", a comentat guvernatorul.
Guvernatorul a atras însă atenţia însă că pentru obţine o creştere economică sustenabilă este nevoie de continuarea reformelor. "Avem suficient timp să nu ne ţinem de ele, după cum văd că merge discuţia. Nu avem date că suntem în situaţia unei aprecieri de durată a cursului. De aici şi decizia noastră de a nu ne folosi de curs pentru a câştiga o bătălie pe termen scurt (cu inflaţia n.r.)", a mai spus acesta. "BNR nu doreşte să atace creditul în valută pentru cei cu încasări în valută"
Sub nicio forma BNR nu doreşte să "atace" creditul în valută pentru debitorii care au încasări în valută, cum sunt exportatorii. Acolo, dacă am introduce o restricţie privind creditul în valuta am introduce un risc suplimentar", a mai spus guvernatorul.
Pe de altă parte, a menţionat acesta, chiar şi o restricţionare a creditelor pe termen lung, cum ar fi cele ipotecare, ar fi problematică, în condiţiile în care băncile nu dispun de resurse de finanţare pe termen lung în lei.
Astfel, o restricţionare a creditului pe termen lung în valută ar avea două posibile urmări, a spus guvernatorul: "fie renunţăm la creditul pe termen lung, ceea ce nu este de dorit, fie introducem (în locul riscului valutar n.r.) un alt risc", a spus Isărescu. Acest "alt risc" se referă la faptul că băncile nu dispun acum de finanţări pe termen lung în lei. Finanţarea din resurse pe termen scurt pentru credite pe termen lung implică un risc pentru bănci.
Recomandările noastre
