Toţi cei care au responsabilităţi în domeniul calităţii aerului ştiau din 2008-2009 că trebuie să aibă un plan de măsuri pentru reducerea poluării aerului, a afirmat ministrul mediului Laszlo Borbely astăzi, la o videoconferinţă cu prefecţii.
Asta după ce Comisia Europeană a decis, pe 6 aprilie, să dea în judecată Belgia din cauza nerespectării valorilor limită privind calitatea aerului impuse de UE pentru particulele în suspensie cunoscute sub denumirea de PM10. România are şi ea probleme din acest punct de vedere şi mai are două luni la dispoziţie în care să le rezolve. „Sursele cele mai importante, identificate ca având o contribuţie semnificativă la creşterea concentraţiilor de PM10 sunt traficul rutier, activităţile industriale, şantierele de construcţii, lucrările de modernizare, reabilitare drumuri şi încălzirea rezidenţială din aglomerările respective, după caz”, a declarat ministrul mediului astăzi la sediul Ministerului de Interne. Problema poluării aerului în România este cu atât mai stringentă cu cât încă din noiembrie 2009 Comisia a declanşat procedura de infringement solicitând măsuri clare pentru reducerea poluării. „Noi am transmis la Comisia Europeană programele de gestionare integrată pentru 4 aglomerări din România: Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Craiova. În martie 2010, România a solicitat Comisiei Europene scutirea de la obligaţia de a aplica valoarea limită pentru PM10 (particule în suspensie) până la 11.06.2011 pentru 11 aglomerări si zone, respectiv municipiile Iaşi, Craiova, Cluj-Napoca, Bucureşti, Ploieşti, Baia Mare, Braşov, Bacău, Urziceni, Drobeta Turnu Severin, Copşa Mică şi Mediaş. De asemenea, în luna iunie 2010, Comisia Europeană a transmis cea de-a doua scrisoare în cadrul procedurii de infringement, iar România a încercat să prezinte contra-argumente, în principal referitoare la măsurile întreprinse pentru reducerea nivelului de PM10. Avizul motivat suplimentar al Comisiei Europene a fost transmis pentru 9 din cele 11 aglomerări şi zone pentru care România a solicitat exonerare. În concluzie, în momentul de faţă este aviz motivat pentru Brăilă, Constanţa, Galaţi, zona Sud Est (Buzău, Râmnicu Sărat, Tulcea, Isaccea, Focşani, Medgidia), Piteşti, Timişoara, Bucureşti, Iaşi, Craiova, Cluj-Napoca, Ploieşti, Baia Mare, Braşov, zona Nord Est (Bacău, Oneşti, Suceava), zona Sud –Vest (Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu, Rovinari, Turceni)”, a explicat ministrul. În plus, el a subliniat că pentru toate aceste aglomerări există programe de gestiune a calităţii aerului şi „nu sunt măsuri sofisticate sau foarte scumpe. Un exemplu ar fi centurile ocolitoare care ar putea să devieze circulaţia ca să se evite astfel accesul maşinilor în centrul oraşelor”.
- Mai mult, numai în Bucureşti, anul trecut, toate cele opt staţii de monitorizare a calităţii aerului din zona Bucureşti-Ilfov au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor limită pentru cel puţin o substanţă poluantă (PM10), la unele staţii aceasta fiind de cinci ori mai mare decât limita zilnică acceptată. Astfel, cele mai poluate zone din Capitală, unde substanţele periculoase depăşesc limitele permise, sunt Cercul Militar şi Mihai Bravu. În plus, numai în Capitală, 1.000 de morţi care s-au produs în ultimii între 2004-2009 pot fi puse pe seama poluării cu praf.
“Solicit respectarea cu rigurozitate a termenelor măsurilor prevăzute în programele de gestionare a calităţii aerului, reanalizarea celor care nu au fost întreprinse sau termenul este depăşit, stabilirea unei ”liste scurte” de măsuri, care nu sunt costisitoare, ci depind efectiv de gospodărirea la nivel local şi au un impact rapid în scăderea nivelului concentraţiilor de PM10: realizarea de perdele umede de protecţie pentru şantierele în construcţie, spălarea străzilor şi îndepărtarea prafului depus pe margine, amenajarea spaţiilor verzi, interzicerea traficului de autovehicule cu gabarit depăşit prin marile centre urbane”, a mai declarat ministrul mediului.
Recomandările noastre
