Medici de familie şi epidemiologi vor fi instruiţi să prevină şi să controleze epidemiile. În România, cele mai mari provocări sunt infecţiile din spitale, TBC-ul şi rujeola.

Peste 1.100 de medici de familie şi 120 de epidemiologi vor fi instruiţi cum să prevină şi să combată bolile infecţioase şi epidemiile, în cadrul unui proiect european, derulat de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Societatea Română de Epidemiologie.

Deşi numărul deceselor în urma bolilor infecţioase e în scădere de câţiva ani, având în vedere posibilităţile de tratament şi de prevenire disponibile la momentul actual, în România încă se moare prea mult din această cauză: peste 800 de decese pe an.

Cursuri în opt oraşe

În cadrul proiectului intitulat "Formare profesională în domeniul epidemiologiei şi promovarea utilizării noilor tehnologii pentru personalul din Sănătate", medicii vor fi puşi la curent cu aceste terapii inovatoare şi "vor fi învăţaţi" timp de 2 ani şi 8 luni să prevină bolile infecţioase prin respectarea strictă a schemelor de imunizare, să raporteze toate efectele adverse ale vaccinurilor, să detecteze din timp focarele epidemiologice şi să raporteze prompt fiecare caz către autoritatea de sănătate publică.

"Valoare proiectului este de 6.132.887 de lei, din care 5.212.953 din fonduri structurale, restul de 919.934 de lei, fiind cofinanţare, asigurată de parteneri. Cursurile urmează să fie ţinute în opt oraşe: Braşov, Bucureşti, Cluj, Constan ţa, Craiova, Iaşi, Oradea, Timişoara", a declarat Florin Popovici, medic-şef la Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti, managerul proiectului cu finanţare europeană.

Bacteriile de spital, cosmetizate în statistici

Omul e condamnat să convieţuiască cu bacteriile şi cu microorganismele, în timp reuşind să se adapteze. Atunci când echilibrul s-a stricat, au apărut şi "accidente" - bolile infecţioase. Pe cele mai multe a reuşit să le ţină sub control sau chiar să le "stârpească" prin vaccinuri şi antibiotice. Graţie vaccinării, în România poliomielita şi difteria sunt de domeniul trecutului de 20 de ani încoace, iar tetanosul, rabia, febra tifoidă sunt foarte bine controlate şi monitorizate.

Dacă cele mai multe boli infecţioase se pot controla şi monitoriza destul de bine, focarele de infecţii din spitale rămân, de de parte, cea mai mare provocare pentru epidemiologi. Specialiştii spun că nu vor fi eradicate niciodată, însă numărul deceselor din cauza lor poate scădea.

În România, statisticile sunt iresponsabil cosmetizate. "Dacă ar fi să ne luăm după statistici, stăm destul de bine, cu 0,17% cazuri de infecţii nosocomiale (contactate în spital), în timp ce în ţările europene se ajunge la 5%-10% cazuri, chiar la 25% de cazuri la terapie intensivă" , a declarat epidemiologul Geza Molnar.

Principalul risc e "exportul" microorganismelor de spital, foarte agresive, şi răspândirea lor de la un bolnav la altul. "În România încă se moare prea mult din cauza bolilor infecţioase: peste 800 de decese pe an.“ GEZA MOLNAR, medic epidemiolog, consilier în Ministerul Sănătăţii

OBIECTIVE

TBC-ul, rujeola şi hepatitele încă ne dau bătăi de cap

Microorganismele evoluează permanent şi dau naştere la tulpini din ce în ce mai rezistente la tratament.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii trage un semnal de alarmă asupra înmulţirii cazurilor de tuberculoză rezistentă la antibiotice şi incidenţa crescută în rândul copiilor. Deşi tendinţa este de scădere în ultimii ani, România încă are cea mai crescută incidenţă din UE la TBC. La noi incidenţa depăşeşte de opt ori media europeană, cu 73 de cazuri noi la 100.000 de locuitori, faţă de 9,2 cazuri la 100.000 de locuitori în Europa. Pe de o parte, vaccinarea nu mai dă imunitate solidă, iar pe de altă parte, cazurile de TBC nu sunt depistate în timp util, iar schema de tratament nu este respectată şi supravegheată întocmai.

"Extinderea vaccinării la comunităţile vulnerabile ar putea preveni rujeola, mai ales că anul trecut au existat 20-50 de îmbolnăviri în comunităţile nevaccinate, iar pe anul acesta, îmbolnăvirile au depăşit pragul aşteptat, cu un caz nou la fiecare 100.000 de locuitori", a mai spus Geza Molnar.

Cazurile de rubeolă sunt de asemenea într-o creştere uşoară, însă vaccinarea extinsă e recentă.

Hepatita de tip B e sub control prin vaccinare, însă se remarcă o tendinţă de înmulţire a cazurilor (500-800 de cazuri noi în 2010). Situaţia hepatitei C nu este cunoscută încă, urmând să intre în supraveghere epidemiologică.