Nuclearelectrica: Vom prelua lecţiile de la Fukushima pentru a creşte securitatea la Cernavodă

Nuclearelectrica: Vom prelua lecţiile de la Fukushima pentru a creşte securitatea la Cernavodă

În urma evenimentelor de la Fukushima din Japonia, au fost iniţiate activităţi de verificare preventivă suplimentară a prevederilor existente şi în ceea ce priveşte centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, au anunţat reprezentanții Nuclearelectrica, operatorul centralei. Ei au adăugat că după lămurirea cauzelor şi implicaţiilor accidentului din Japonia, vor fi implementate acţiuni de îmbunătăţire a nivelului de securitate de la Cernavodă.

Până în acest moment, din evenimentele de la Fukushima nu se pot formula acţiuni imediate de implementat la CNE Cernavodă. (...). Sucursala CNE Cernavodă urmăreşte în continuare evoluţia acestor evenimente printr-o comunicare continuă cu organizaţiile din domeniul nuclear, astfel încât atunci când vor fi înţelese cu exactitate cauzele şi implicaţiile evenimentelor de la Fukushima, să putem prelua toate lecţiile de învăţat şi să implementăm acţiuni de îmbunătăţire, pentru a întări şi mai mult nivelul de securitate nucleară la Cernavodă", au precizat, într-un comunicat, reprezentanţii Nuclearelectrica.

Ei au adăugat că informaţiile disponibile până la acest moment sunt în continuă evoluţie, de aceea sunt premature orice analize şi concluzii, inclusiv compararea acestei situaţii cu centrala CNE Cernavodă sau alte centrale nucleare din Europa. Care este diferenţa între Cernavodă şi Fukushima

Centrala nucleară de la Cernavodă, care furnizează circa 20% din energia electrică din România, este o centrală de tip CANDU 6, ce utilizează combustibil nuclear uraniu natural, neîmbogăţit, iar răcirea se face cu apa grea în circuit inchis, prezentând diferenţe majore de tehnologie faţă de centrala de la Fukushima Daiichi, care foloseşte uraniu îmbogăţit şi răceşte combustibilul cu apă uşoară, producând abur radioactiv direct în reactor, a explicat Nuclearelectrica.

Potrivit companiei, tehnologia CANDU are un mare avantaj faţă de celelalte tehnologii, deoarece cantitatea de energie potenţiala înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât în celelalte tipuri de reactoare răcite cu apă uşoară, deoarece încărcarea combustibilului se face săptămânal, faţă de celelalte tipuri de reactoare încărcate annual, şi are mari rezerve de apă de răcire în vasul reactorului (450 tone apă grea). În plus, chesonul reactorului în care este amplasat vasul reactorului conţine aproximativ 500 tone apă uşoară, care poate să asigure o răcire confortabilă până la restaurarea răcirii normale în caz că aceasta se pierde. Deasemenea, în situația în care, în urma proceselor de radioliză apare acumulare de hidrogen, sub cupola interioară a clădirii reactorului există un sistem special de ardere a hidrogenului, ca în cazul unei descărcări controlate în atmosferă, hidrogenul să nu producă o aprindere violentă în contact cu aerul. Cât de sigură e CNE Cernavodă la cutremur 

CNE Cernavodă este proiectată împotriva efectelor unui cutremur, în baza unor studii autorizate, elaborate de Centrul de Fizică a Pământului, care au luat în considerare în mod conservativ istoria întregii regiuni, incluzând și zonele seismice cele mai apropiate: zona Vrancea și zona Șabla (munții Balcani). „Studiile sus-menționate au arătat că istoric, în cele două focare seismice aflate la peste 100 Km de amplasament, nu a avut loc niciodată un cutremur mai mare de gradul 7,5 și, în acest context, proiectul CNE Cernavodă a luat în calcul un cutremur maxim posibil de gradul 8 la Cernavodă”, au arătat reprezentanții Nuclearelectrica.   De asemenea, riscul de tsunami, poate fi complet eliminat la centrala de Cernavodă, deoarece studiile efectuate au demonstrat că incinta CNE este realizată la o cotă superioară de 15,8 metri față de nivelul Mării Negre și cu 2 metri față de nivelul maxim teoretic al apelor Dunării, cu revenire o datp la 10.000 de ani. 

Ne puteți urmări și pe Google News