Fără modificarea Legii fundamentale, infractorii se pot bucura, după câţiva ani de detenţie, de averile obţinute ilegal.

Vor mai trece probabil ani buni până când justiţia va deveni cu totul eficientă şi în România, în sensul în care infractorii nu se vor mai putea bucura, după câţiva ani de detenţie, de vilele, de maşinile de lux şi de conturile "grase" obţinute ilegal.

Motivul: nu ar fi suficientă o simplă modificare legislativă - aşa cum a cerut ieri procurorul-general Codruţa Kovesi şi cum s-a încercat, de altfel, prin introducerea, în noul Cod Penal, a conceptului de "confiscare extinsă" (iniţiativă respinsă însă de parlament - n.r.). Este nevoie în primul rând - susţin speialiştii în Drept consultaţi de EVZ - de modificarea Constituţiei.

Mai exact, de eliminarea din articolul 44, alineatul 8 a prevederii potrivit căreia "caracterul licit al dobândirii (averii - n.r.) se prezumă". "Ceea ce este imposibil să se întâmple, cu atât mai mult cu cât parlamentarii noştri - unii dintre ei aflaţi deja sub lupa procurorilor anticorupţie - nu au fost de acord nici măcar cu modificarea Codului Penal", susţin surse judiciare.

Sechestrul depinde tot de Constituţie

În plus, este nevoie de schimbarea mentalităţii celor implicaţi în astfel de anchete, de înfiinţarea unor noi instituţii - care să-i degreveze pe procurori şi să urmărească traseul banilor dobândiţi ilegal -, dar şi de modificarea legislaţiei interne. E drept că o serie de paşi au fost făcuţi, prin înfiinţarea Biroului pentru Prevenirea Criminalităţii şi de Cooperare cu Oficiile de Recuperare a Creanţelor din Statele Membre ale UE şi prin pregătirea, pe bani europeni, a investigatorilor financiari.

Există însă probleme în executarea de către Fisc a hotărârilor judecătoreşti referitoare la confiscarea bunurilor unor per soane condamnate. "Au fost nenumărate cazuri în care Fiscul nu a valorificat timp de cinci ani bunurile confiscate, decizia in stanţei a fost considerată prescrisă, iar bunurile i-au fost returnate condamnatului", au explicat sursele citate.

Iar o altă problemă, la care a făcut referire şi preşedintele Traian Băsescu, este cea legată de momentul instituirii sechestrului pe bunurile unor inculpaţi. "(...) va trebui să gândim dacă nu cumva în anumite dosare, prin lege, putem stabili sechestrarea bunurilor încă de la începutul urmăririi penale", a spus Băsescu.

În acest moment însă, pentru a respecta Constituţia, procurorii pot institui sechestrul doar la finalul anchetei în care dovedesc cu probe certe că bunurile ce urmează a fi confiscate au fost dobândite din infracţiuni. Au fost însă multe cazuri în care, de la debutul anchetei şi până la finalul ei, cei acuzaţi şi-au transferat averea pe numele apropiaţilor.

Durata reţinerii, stabilită tot de Legea fundamentală

Cât despre mărirea duratei reţinerii de la 24 la 48 sau la 72 de ore - cerută în mai multe rânduri de procurorul general -, şi aceasta este imposibilă fără modificarea Legii fundamentale. Deşi alte state membre au luat această măsură, acceptată şi de CEDO, România e singura ţară europeană a cărei Constituţie prevede că "reţinerea nu poate depăşi 24 de ore".

"Justiţia va fi într-adevăr eficientă atunci când un condamnat va pierde toate bunurile dobândite nelegal.", CODRUŢA KOVESI, procuror general al României

PĂRERI ÎMPĂRŢITE

Gorghiu: este un proiect inaplicabil. Greblă: propuneri corecteperioadei

Propunerile de prelungire a perioadei de reţinere şi confiscarea averilor nejustificate împart parlamentarii în două tabere: unii susţin că măsurile sunt necesare, alţii invocă abuzul.

Deputatul PNL Alina Gorghiu, membră în Comisia juridică, spune că nu s-ar justifica reţinerea pe o perioadă mai mare de 24 de ore. "Nu este prima dată când procurorul general vine cu o asemenea idee nu numai neinspirată, ci şi periculoasă. Ar trebui să înţelegem că măsura privării de libertate, indiferent în ce formă este ea, că e vorba de reţinere sau de arestare preventivă pe 29 de zile, este o situaţie cu totul excepţională, de care nu ar trebui să se abuzeze", a arătat Gorghiu.

Nici PDL-ista Carmen Axenie, deputat în Comisia juridică, nu ar fi de acord cu prelungirea termenului de reţinere până la 72 de ore. "În 24 de ore, practic, procedural, procurorul are dosarul, are dovezile, cu care doar merge în instanţă şi solicită judecătorului arestarea pe o perioadă de 29 de zile, să zicem. Pentru ce e nevoie de 72 de ore? Practic, în acea perioadă nu mai este nevoie să fabrici documente", este de părere Axenie, care nu ar susţine o astfel de modificare.

Pe de altă parte, senatorul PSD Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice, susţine că "propunerea e corectă". "Există infracţiuni cu multipli subiecţi, unde investigaţia trebuie să fie mai amplă şi unde efectiv 24 de ore nu sunt suficiente", a argumentat acesta.

El ar vota chiar şi pentru confiscarea averilor nejustificate, dacă măsura se referă însă la valori foarte mari. "Trebuie să avem în vedere că este vorba de marile averi. Nu trebuie să te întrebe pe tine despre o sumă de 9.000 de euro, că de unde îi ai? Poate nu fumezi şi eşti mai econom", a completat Toni Greblă, cu a cărui părere nu este însă de acord liberala Alina Gorghiu.

"Este un subiect delicat, care, pe lângă revizuirea Constituţiei, necesită şi o dezbatere publică serioasă. Din punctul meu de vedere este inaplicabil proiectul", a susţinut Gorghiu.

La rândul ei, Carmen Axenie a subliniat că pentru propunerile procurorului general este necesară revizuirea Constituţiei, un demers greoi pentru putere. "Revizuirea necesită două treime din votul parlamentului şi noi, din păcate, nu avem suficiente voturi să întrunim majoritatea", a explicat democrat- liberala.