Designerul John Galliano a dat cu piciorul unei cariere de 15 ani ca director de creaţie pentru casa Dior. Un pahar în plus şi infatuarea de care l-au acuzat mai mulţi de-a lungul anilor l-au transformat pe Galliano dintr-un geniu al modei într-un monstru antisemit.

Vinerea trecută, pe când se afla într-un restaurant parizian, creatorul a adresat o serie de insulte la adresa unui cuplu care se afla la o masă alăturată. „Îl iubesc pe Hitler!”, a strigat atunci Galliano, stârnind revolta unei doamne care se afla în preajmă. "Oh, Doamne", a  fost reacţia femeii care l-a întrebat pe designer care este problema lui. Atât i-a trebuit lui Galliano: acesta a pornit tirul de neoprit al injuriilor antisemite. "Oamenii ca tine ar trebui să fie morţi. Mamele voastre, strămoşii voştri, toţi ar fi trebuit să fie gazaţi", a spus el în timp ce era filmat.

• Creatorul John Galliano: "Îl iubesc pe Hitler!"

Cuplul lezat a depus imediat o plângere la poliţie, iar Galliano a fost chemat pentru a fi audiat.

Casa Dior a ţinut mai mult la imagine decât la directorul său de creaţie şi a luat măsuri în primele minute de la aflarea informaţiei: l-a suspendat pe designer până la confirmarea acuzaţiilor. Însă în momentul în care probele video au fost făcute publice, conducerea de la LVMH Moët Hennessy, un holding francez de produse de lux în cadrul căruia Christian Dior deţine 42,38% din acţiuni şi 59,3% din dreptul de vot, a decis concedierea lui John Galliano.

„Cuvintele domnului Galliano sunt în totală contradicţie cu valorile esenţiale pe care casa Christian Dior le-a apărat întotdeauna”, este scurta declaraţie oferită de  Sidney Toledano, director executiv al Dior Couture.

<iframe title="YouTube video player" src="http://www.youtube.com/embed/M3BjMIt3r64" width="640" frameborder="0" height="390"></iframe> Ce face Dior fără Galliano?

Nimeni nu-i poate nega talentul de creator al celui supranumit „copilul rău” al modei , însă valoarea lui Galliano a mers întotdeauna mână în mână cu prestigiul de persoană mai mult decât excentrică. Pe Galliano în caracterizează stilul flamboaiant şi provocator, dar  pentru că acesta este a doua sa natură, a fost acceptat unanim.

Evenimentul de săptămâna trecută l-a dus în situaţia de a se lovi de intransigenţa conducerii de la Dior, care a închis ochii la tot ce a făcut designerul în cei 15 ani de creaţie şi s-a debarasat de el aparent fără remuşcări.

Săptămâna Modei de la Paris a început ieri, iar casa Dior nu se va abate de la programul deja stabilit şi îşi va prezenta colecţia toamnă/iarnă 2011 în show-ul care va avea loc vineri. La fel se va întâmpla şi cu colecţia pentru femei, care va fi prezentată duminică.  Ambele fără John Galliano.

• Natalie Portman condamnă declaraţiile antisemite ale lui John Galliano

Cine îl urmează

Cum a fost anunţată vestea demiterii designerului au început să apară speculaţii cu privire la posibilul său înlocuitor. Printre numele vehiculate se află acela al lui Alber Elbaz, actualmente designer pentru Lanvin, dar şi colaborator al H&M, pentru care a lansat anul trecut colecţia de succes "Lanvin Hearts H&M". Alber Elbaz. FOTO:Hepta

Surpriza ar putea fi însă designerul Christian Lacroix care în ultima vreme s-a cam aflat într-un con de umbră. După declararea falimentului casei Christian Lacroix, designerul şi-a pierdut dreptul de a-şi folosi numele pentru oricare dintre colecţiile pe care le realiza de atunci înainte. Acesta este şi motivul pentru care, în cadrul colaborării sale cu brandul spaniol Desigual, pentru colecţia-capsulă care cuprinde 30 de piese destinate toamnei lui 2011, designerul a trebuit să semneze "by Monsieur Lacroix". Christian Lacroix este considerat un vizionar şi un couturier desăvârşit şi ar fi explicabil dacă cei de la Dior şi l-ar dori în locul lui John Galliano. Christian Lacroix. FOTO:Hepta

Pe Haider Ackermann, creatorul german Karl Lagerfeld îl vedea, în urmă cu câteva luni, ca posibil înlocuitor al său în poziţia de director de creaţie la Chanel. Dar cum cel supranumit Kaiserul nu pare să dea semne de retragere, de ce nu şi-ar face Ackermann ucenicia vreo câţiva ani pe la Dior? Haider Ackermann FOTO: Hepta

Hedi Slimane este foarte bun pe parte de creaţie masculină şi nici măcar nu este străin de casa Dior. Despre Slimane se spune că a revoluţionat afacerea cu vestimentaţie masculină pe vremea când era prim-designer la Dior Homme. A mai lucrat cu directorul de creaţie al Dior, Sidney Toledano. Este adevărat că a avut o perioadă de pauză de creaţie, când a renunţat la design pentru fotografie, însă recent şi-a exprimat dorinţa de a reveni, aşa că rămâne un candidat demn de luat în seamă. Hedi Slimane. FOTO: Hepta

Cea mai “ciudată” variantă de înlocuitor a lui John Galliano este considerată cea a lui Olivier Theyskens. Asta nu pentru că nu ar fi talentat, ci pentru că nu reuşit până acum să îşi prea demonstreze talentul. La cei 35 de ani ai săi, este considerat lipsit de experienţă pentru linia pe care merge casa Dior, deşi din portofoliul său fac parte nume precum Nina Ricci şi Rochas. Theyskens  şi-a câştigat renumele prin colecţiile sale puţin accesibile, pe care critica de modă le-a încadrat în categoria “demicouture”, cu piese mult prea scumpe astfel ca să facă posibilă reproducerea lor pe scară largă. Olivier Theyskens. FOTO: Hepta.

Indiferent de cine va fi ales în locul lui Galliano, toate pariurile arată că la Dior nu va ajunge un American. Până la urmă, casa Christian Dior este franceză, iar stilul designului american nu se pliază pe ceea ce au construit francezii până acum. Antisemitismul, subiect tabu

Grija pe care marile companii, inclusiv acelea de modă, o au pentru a nu leza interese sau a-şi atrage antipatii pe motive etnice sau rasiale este arhicunoscută.

Hugo Boss, fondatorul casei cu acelaşi nume era, pe lângă designer, şi membru al Partidului Nazist, dar şi sponsor al SS (denumirea prescurtată a Schutzstaffel, organizaţia paramilitară fascistă ce reprezenta Partidul Nazist). El a creat şi confecţionat uniformele soldaţilor germani, atât în perioada dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, cât şi după acesta. În acest scop designerul a folosit aproximativ 40 de prizonieri de război şi peste 150 de ocnaşi din Statele Baltice, Belgia, Franţa, Italia, Austria, Polonia, Cehoslovacia şi fosta Uniune Sovietică.

Tot acest demers aproape că l-a ruinat pe Hugo Boss la finalul războiului, întrucât imaginea casei sale era puternic asociată cu aceea a partidului nazist, a lui Hitler şi a tot ce deriva de aici. Acesta este şi motivul pentru care  lui Hugo Boss i-au fost retrase atât dreptul de vot, cât şi acela de a-şi conduce afacerea. În plus a plătit pentru simpatiile sale politice o amendă de 100.000 de mărci germane. Designerul a murit în 1948, dar afacerea sa a supravieţuit.

<iframe title="YouTube video player" src="http://www.youtube.com/embed/M3BjMIt3r64" width="640" frameborder="0" height="390"></iframe>