Comisia Europeană remarcă progresele făcute de procurori şi judecători. Parlamentarii sunt "taxaţi" pentru că i-au apărat pe Monica Iacob Ridzi şi Dan Păsat.

Raportul Comisiei Europene privind progresele României în reforma justiţiei, publicat ieri, reflectă mecanismul luptei împotriva corupţiei la nivel înalt în România: procurorii şi judecătorii au rezultate tot mai bune, în timp ce Parlamentul se ocupă, în continuare, de protecţia demnitarilor anchetaţi. Sunt scoase în evidenţă cazurile Ridzi şi Păsat.

Astfel, potrivit raportului, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a trimis în instanţă "un număr semnificativ de persoane", fiind enumeraţi un parlamentar european (George Becali), trei foşti miniştri (Victor Babiuc - fost ministru al apărării; Tudor Chiuariu - fost ministru al justiţiei; Nagy Zsolt - fost ministru al comunicaţiilor), doi foşti secretari de stat şi 13 magistraţi în 2010 faţă de numai trei în 2009. Comisia remarcă şi "operaţiunea anticorupţie de mari proporţii la frontiere" din această lună, care a dus la arestarea a zeci de vameşi şi poliţişti implicaţi în contrabanda cu ţigări.

În continuare, raportul precizează că, "în aceeaşi perioadă", parlamentul a blocat două acţiuni ale procurorilor anticorupţie în cazul fostului ministru al tineretului Monica Iacob Ridzi - percheziţia unui computer personal şi solicitarea de deschidere a unei noi anchete privind noi fapte de corupţie - precum şi cererea de arestare preventivă a deputatului Dan Păsat. Ambii sunt membri PDL.

Bugetul ANI

Parlamentul mai primeşte o bilă neagră pentru că a redus drastic bugetul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), fapt care "poate împiedica publicarea declaraţiilor de avere şi de interese". Bugetul ANI a fost redus cu 2.500.000 de lei în decembrie 2010 printr-un amendament al deputatului UDMR Petru Lakatos, care a propus ca suma respectivă să fie alocată "unei instituţii onorabile, Academia Română". Amendamentul a fost adoptat cu o majoritate covârşitoare.

E remarcată tendinţa instanţelor de a pronunţa sentinţe mai aspre pentru cei corupţi. Pe de altă parte, Comisia aminteşte că e necesară "o analiză cuprinzătoare a întârzierilor specifice a cauzelor de corupţie la nivel înalt". La acest capitol, raportul remarcă faptul că România a eliminat o cauză importantă a întârzierilor, prin modificarea legii Curţii Constituţionale: judecarea dosarelor nu mai poate fi suspendată atunci când cei inculpaţi ridică excepţii de neconstituţionalitate.

Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a apreciat că raportul intermediar pe justiţie al CE e pozitiv, poate cel mai bun de la instituirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dar că asta nu trebuie să creeze impresia că lucrurile sunt rezolvate.

AVERTISMENTUL COMISIEI EUROPENE

Consiliul Superior al Magistraturii nu e încă funcţional

Comisia Europeană notează că după ce Curtea Constituţională a invalidat noile mandate a trei magistraţi în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se "creează posibilitatea de a asigura credibilitatea noului Consiliu". Magistraţii eliminaţi sunt judecătoarea Lidia Bărbulescu de la Curtea Supremă, preşedintele Curţii de Apel Bucureşti Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea.

Raportul subliniază că e important să se asigure funcţionarea CSM până la organizarea de noi alegeri pentru poziţiile invalidate. În prezent, CSM are 14 membri, dintre care 11 magistraţi aleşi şi trei membri de drept, aceştia fiind ministrul justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme. Legea prevede însă că plenul CSM se poate reuni şi lua decizii în prezenţa a cel puţin 15 membri.

Pentru a asigura cvorumul necesar, componenţa CSM ar trebui completată cu doi reprezentanţi ai societăţii civile. Senatul desemnase deja două persoane în aceste funcţii, dar Curtea Constituţională a invalidat şi această decizie din cauza problemelor de incompatibilitate ale preşedintelui Asociaţiei Naţionale pentru Transparenţă, Victor Alistar.

OBIECTIV

Bulgaria: strategie pentru combaterea crimei organizate

Comisia Europeană a stabilit, în raportul intermediar pentru Bulgaria, şase obiective majore care trebuie îndeplinite de autorităţile de la Sofia până la evaluarea din vară. Printre acestea se numără adoptarea de amendamente care să înlăture ambiguitatea privind independenţa, dar şi nivelul de responsabilizare a sistemului judiciar, noi măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei, în special la frontiere şi la nivelul administraţiei locale.

Raportul atrage atenţia că, deşi autorităţile bulgare au continuat politica activă de combatere a crimei organizate, până în prezent toate aceste acţiuni s-au finalizat cu un număr redus de dosare în instanţă. Bruxelles-ul a cerut Bulgariei să implementeze o strategie de combatere a crimei organizate în care un loc central să-l ocupe infracţiunile grave, precum spălarea de bani.

De asemenea, autorităţile vor trebui să pună la punct o lege care să permită confiscarea sistematică a averilor celor implicaţi în activităţi de crimă organizată. La acelaşi capitol, Comisia Europeană a apreciat decizia guvernului de la Sofia de a înfiinţa un tribunal şi un Parchet care să se ocupe exclusiv de cazuri de crimă organizată.

Cât priveşte dosarele de mare corupţie, multe dintre procesele deschise s-au încheiat cu achitarea inculpaţilor, mai notează raportul.

Purtătoarea de cuvânt a executivului comunitar, Pia Ahrenkilde-Hansen, a reamintit ieri că nu există nicio legătură între Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi aderarea la spaţiul Schengen. Ea a subliniat însă că MCV-ul rămâne în vigoare până când România şi Bulgaria îndeplinesc în mod satisfăcător condiţiile impuse de comisie. (Paul Ciocoiu)