Noua conducere este acuzată că a torturat manifestanţi şi că se află în spatele dispariţiei unor activişti. Mulţi se întreabă acum dacă reformele politice vor mai fi implementate.

După o săptămâna de la demisia preşedintelui Hosni Mubarak şi preluarea puterii la Cairo de către armata egipteană, tot mai multe voci din societatea civilă îşi exprimă îndoiala cu privire la capacitatea forţelor armate de a asigura tranziţia spre un regim democratic.

Suspiciunile populaţiei şi, mai ales, ale organizaţiilor pentru protecţia drepturilor omului pornesc de la acţiunile întreprinse de militari de-a lungul celor 18 zile de proteste antiguvernamentale. Mulţi au reclamat faptul că o parte dintre manifestanţi au fost torturaţi de armată, care nu ar fi străină nici de dispariţia multor protestatari. Ceea ce este mai grav, avertizează organizaţiile, aceste practici nu au luat sfârşit.

Tortură şi dispariţii

"Armata deţine în continuare persoane în regim de izolare, ceea ce este ilegal. Şi astfel se pierde uşor urma unor oameni", a declarat Heba Morayef, expertă a organizaţiei Human Rights Watch, care deţine dovezi privind patru cazuri de tortură aplicată de forţele militare egiptene. Potrivit ziarului "New York Times", alte două organizaţii, Amnesty International şi Frontul pentru Apărarea Protestatarilor Egipteni, susţin că au documentat trei şi, respectiv, patru cazuri de tortură în care arată cu degetul tot spre militari.

Morayef a mai explicat că majoritatea celor care au fost torturaţi au fost fie arestaţi de armată, fie de grupurile de veghe formate pe fondul revoltelor în diferite cartiere din Cairo şi apoi predaţi militarilor. Deşi comandaţii au dat asigurări, la câteva zile după ce regimul Mubarak a fost înlăturat, că cei 77 de manifestanţi aflaţi încă în detenţie vor fi eliberaţi, organizaţiile acuză noua conducere a ţării că nu şi-a îndeplinit promisiunea.

"După 18 zile de proteste, regimul a plecat, dar nedreptatea a rămas", a subliniat Mohamed Abdul Hassan, care încearcă şi acum să afle ce s-a întâmplat cu fratele său, dispărut de pe 29 ianuarie. Tot ce a aflat este că acesta a fost arestat de armată.

Ieri, la o săptămână de la retragerea lui Mubarak, grupul de activişti care a coordonat acţiunile de protest şi-a exprimat deschis teama că armata ar putea renunţa la reformele politice promise.

Liderii manifestanţilor au cerut din nou eliberarea deţinuţilor politici, anchetarea împrejurărilor în care au murit 365 de persoane în cursul celor 18 zile de protest şi ridicarea stării de urgenţă. În caz contrar, Piaţa Tahrir s-ar putea umple din nou de manifestanţi, au avertizat aceştia.

CONTROL

Economia, sub talpa armatei

Armata egipteană administrează staţiuni pe litoral, produce televizoare, maşini de teren, de spălat, mobilă, ulei de măsline şi chiar îmbuteliază apă minerală, pentru nici una dintre aceste acti vităţi nefiind plătite taxe. Mai mult, instituţia foloseşte în aceste unităţi de producţie doar militari în termen, cumpără terenuri la preţ preferenţial şi nu răspunde în faţa parlamentului pentru activităţile sale comerciale.

Cam un sfert din economia Egiptului ar fi controlată de armată, susţin analiştii occidentali, citaţi de "New York Times". În aceste condiţii, mulţi se întreabă dacă armata va permite dezvoltarea unei economii de piaţă viabile şi nu va fi tentată, în schimb, să îşi protejeze sursele variate de venituri.