Secretarul general al Ligii Arabe este aşteptat să-şi dea demisia din acest post şi să se concentreze pe campania pentru alegerile prezidenţiale de peste aproximativ şase luni.

Egipteanul Amr Mussa este un diplomat de carieră care nu s-a sfiit să îşi spună părerea, uneori foarte tranşant, pe varii teme internaţionale, inclusiv în ceea ce priveşte încetinirea procesului de pace în Orientul Mijlociu. Mussa este, din 2001, secretarul general al Ligii Arabe, organizaţie reprezentativă ce reuneşte 22 de naţiuni. El a jucat un rol important ca şef al Ligii în istoria recentă a regiunii şi a promovat dialogul între religii şi civilizaţii, inclusiv colaborând cu papa Benedict al al XVI-lea.

Licenţiat în Drept al Universităţii din Cairo, Amr Mussa şi-a început cariera diplomatică în 1957 şi a lucrat la o serie de misiuni ale Egiptului în Europa şi la misiunea ţării sale la ONU. Între 1974 şi 1977 a fost consilier al ministrului egiptean de externe de la acea vreme. Mai mulţi ani a condus direcţia Organizaţii Internaţionale din cadrul Ministerului de Externe egiptean, pentru ca în 1990 să devină reprezentant permanent al Egiptului la ONU.

Cariera sa în Egipt a culminat cu funcţia de ministru de externe, între 1991 şi 2001. Cel care l-a propus ca secretar general al Ligii Arabe a fost însuşi preşedintele Hosni Mubarak. La acea vreme au circulat comentarii în plan intern şi extern potrivit cărora preşedintele, deranjat de popularitatea lui Amr Mussa, a dorit astfel să îl îndepărteze de pe scena politică egipteană. Mussa a mai fost menţionat ca posibil preşedinte al Egiptului încă dinainte de plecarea de la putere a lui Mubarak. De exemplu, în 2004 au fost strânse mii de semnături pentru nominalizarea sa drept candidat la preşedinţie la alegerile din 2005, fără succes însă.

Foarte mulţi egipteni spun că sunteţi viitorul preşedinte al Egiptului. Intenţionaţi să candidaţi? Şi dacă da, în ce fel, ca independent sau din partea unui partid? Amr Mussa: În primul rând, se exagerează că voi fi următorul preşedinte. În al doilea rând, Constituţia încă nu a fost amendată ca să ştim în ce condiţii cineva poate candida la preşedinţie. Aşa că orice întrebare legată de acest subiect trebuie pusă mai târziu.

Dar sunteţi disponibil pentru preşedinţie? Eu cred că mulţi dintre noi sunt disponibili pentru acest post, nu doar eu, dar important e că eu îmi voi valorifica statutul meu de bază, acela de cetăţean egiptean.

Dacă veţi deveni preşedinte, veţi schimba politica externă a Egiptului sau tratatele internaţionale? Egiptul însuşi este în schimbare după marea revoluţie începută pe 25 ianuarie, societatea se schimbă, se schimbă modul în care se dezbat politicile şi se iau deciziile. Dar în ce priveşte angajamentele internaţionale ale Egiptului, acestea ar trebui să rămână intacte.

Buna guvernare trebuie garantată

Sunteţi în favoarea unei tranziţii mai lungi sau mai scurte? Analiştii spun că Frăţia Musulmană va fi avantajată dacă se organizează alegeri parlamentare cât mai curând, pentru că, spre deosebire de alte formaţiuni, este mai bine organizată şi mai populară. Acum perioada de tranziţie e stabilită la 6 luni. Am auzit voci şi comentarii care spun că nu este de-ajuns. Vom vedea, ce va fi nevoie să se facă trebuie făcut. Acum putem şi trebuie să mergem înainte cu înţelepciune, dar rezultatul final trebuie cunoscut şi garantat: putere civilă, guvernare democratică, un preşedinte ales pentru mandate clare, nu pentru totdeauna, alegeri parlamentare, o Constituţie nouă, pe scurt, bună guvernare.

Aţi schimba articolul 2 al Constituţiei, care spune că islamul este religia statului, iar sharia, legea islamică, principală bază a legislaţiei? Asta nu e decizia unui singur individ, fie el şi preşedintele. Constituţia trebuie analizată de experţi, trebuie dezbătută public, de toate partidele politice şi chiar de fiecare individ în parte, pentru că priveşte viaţa lui. Aşa că nu ţine de nicio persoană, oricare ar fi poziţia sa, să schimbe niciun articol din Constituţie. Nu am autoritatea să mă pronunţ nici măcar pe acele articole care sunt acum în curs de revizuire.

Este secularismul politic şi administrativ soluţia pentru Egipt? Politicile liberale şi guvernarea democratică reprezintă sistemul de care avem nevoie în Egipt în viitorul apropiat, nu doar pe termen lung.

Deschidere pentru afaceri cu România

Este loc pentru afaceri româneşti în Egipt? Sunt dorite produsele noastre? (Zâmbind) Pentru ce produse faceţi marketing?

Avem, de exemplu, apă minerală şi maşini. Aveţi apă de vânzare?! Ok! Suntem gata să cumpărăm. Cred că piaţa egipteană va fi gata de afaceri şi pentru investiţii foarte curând, mai ales că s-a născut un nou Egipt, cu un nou spirit al implicării. Implicare într-un viitor Egipt diferit, democratic, deschis, liberal. E o atmosferă benefică afacerilor, deci aş include aici investiţiile româneşti.

Aşadar, indiferent de regim, Egiptul e un partener al României? Egiptul e Egipt, nu ar trebui definit de cine e la putere. De acum înainte, va fi un regim democratic, se vor schimba preşedinţi, dar nu înseamnă că o vom lua de la zero la fiecare 10 ani.

Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, va fi în Cairo săptămâna viitoare. Ce aşteptaţi de la Europa? Aşteptăm mult de la Europa pentru că suntem foarte aproape şi datorită istoriei, a faptului că am trăit împreună ca vecini, şi mai ales în aceste vremuri în care Egiptul are nevoie de ajutor. Şi nu vorbesc de nevoie de bani ori asistenţă, ci de nevoia de cooperare şi investiţii. Vreau să spun că viitoarele relaţii între Egipt şi Europa sunt foarte importante şi cred că ne aşteaptă un viitor bun, în dezvoltare. Şi în calitatea mea actuală, de secretar general al Ligii Arabe, menţionez importanţa relaţiilor cu Europa nu doar pentru Egipt, ci pentru toate statele arabe.

Uniunea Europeană are programe de asistenţă pentru dezvoltare. Ca stat membru, asta e valabil şi pentru România. Credeţi că România ar trebui să mărească asistenţa pentru dezvoltare, inclusiv pentru Egipt? Asta e clar şi chestiunea ar trebui discutată la nivel tehnic, cu oficialii din guvernul egiptean.

Multe femei egiptene spun că legislaţia este discriminatorie. Poate fi legislaţia modificată pentru a asigura egalitatea între femei şi bărbaţi? Egalitatea sexelor este o ţintă pentru care Liga Arabă face eforturi, iar dacă vă uitaţi la seturile de legi din Egipt şi din multe state arabe şi faceţi comparaţie cu ceea ce era valabil acum 10 ani sau 5 ani, veţi vedea că este o schimbare şi că tendinţa este să înaintăm şi mai mult spre egalitatea între femei şi bărbaţi.

Am discutat cu mulţi creştini egipteni şi ei au reclamat o intensificare a tensiunilor între ei şi majoritatea musulmană. Vor fi protejaţi creştinii egipteni pe viitor? Şi în ce fel?Aceasta este o problemă care putea fi pusă înainte de 25 ianuarie, după această dată întrebarea nu ar mai trebui să apară. Spiritul Pieţei Tahrir unde au fost împreună creştini şi musulmani, rugându- se împreună, protejându- se unii pe ceilalţi, efectiv trăind împreună, toate acestea au schimbat cu totul situaţia.

Corespondenţă din Cairo