Campania de anul acesta pentru alegerile prezidenţiale şi Congres a costat aproape şase miliarde de dolari, o sumă-record pentru Statele Unite, echivalentul PIB-ului Mongoliei sau al Republicii Moldova. Pentru a doua oară în ultimii patru ani, prezidenţialele au, în acest moment, o notă de plată de peste un miliard de dolari.

Potrivit think-tankului Center for Responsive Politics, democratul Barack Obama şi republicanul Mitt Romney şi candidaţii celor două partide la Camera Reprezentanţilor şi Senatul american (camera este aleasă în întregime, Senatul doar o treime) au cheltuit 5,8 miliarde de dolari în campaniile electorale. Suma este cu şapte procente mai mare decât acum patru ani când s-au strâns 5,4 miliarde de dolari în scop electoral. În condiţiile în care campania continuă, nu este exclus ca pragul de şase miliarde să fie atins în curând. Cursa prezidenţială a depăşit deja suma de un miliard, multe estimări indicând chiar dublul. Competiţia din 2008 dintre actualul lider de la Casa Albă şi republicanul John McCain a fost prima din istoria americană care a costat un miliard de dolari. Liber la cheltuieli electorale "Alegerile din Statele Unite diferă prin două feluri de cele din alte ţări: sunt mai lungi şi, mai ales, mult mai scumpe" a subliniat Richard Dunham, şeful biroului din Washington al ziarului The Houston Chronicle, cel mai mare ziar din statul Texas şi al optulea din SUA ca tiraj. "De ce? Pentru că aşa au fost mereu, scumpe" a adăugat acesta. Dincolo de gluma jurnalistului, explicaţia este una destul de temeinică. În 2010, Curtea Supremă a Statelor Unite a decis ca sindicatele, companiile şi alte organizaţii să poată cheltui fără limtă în campaniile electorale. Decizia a pus capăt unei practici în care fondurile strânse de astfel de entităţi şi destinate curselor electorale erau limitate prin lege. Judecătorii au argumentat atunci că limitarea cheltuielilor elecorale ar contravni Primului Amendament din Constituţia americană care garantează libertatea de exprimare. "Consecinţa a fost ceea ce se vede în prezent, o proliferare a aşa-numitelor Comitete Politice de Acţiune (SuperPACs), organizaţii locale, în general, care susţin un anume candidat sau care pot milita pentru diferite modificări sau iniţiative legislative" a mai explicat Richard Dunham. Universităţile pentru Obama, băncile pentru Romney La nivel naţional, astfel de superPAC-uri conservatoare, care îl susţin pe republicanul Mitt Romney, au aruncat 562 de milioane de dolari în lupta electorală, în timp ce organizaţiile liberale, care îl sprijină pe Barack Obama, au strâns 265 de milioane de dolari. Principalii donatori ai campaniei de anul acesta al democratului Barack Obama sunt Universitatea California (927.000 de dolari), Microsoft (680.000 de dolari), Google (661.000 de dolari) şi Universitatea Harvard (535.000 de dolari). Într-un clasament al statelor, California se află pe primul loc, urmat de New York, Illinois şi Massachusetts. Pentru republicanul Mitt Romney au strâns bani, în special, băncile: Goldman Sachs (965.000 de dolari), Bank of America (844.000 de dolari), Morgan Stanley (768.000 de dolari), JP Morgan Chase (749.000 de dolari) şi Credit Suisse Group (589.000 de dolari). La nivelul statelor, cele mai mari donaţii au venit din California, Texas şi Florida. Corespondenţă din Tallahassee, Florida