PDL Bucureşti cere primărilor de sector, primarului general Sorin Oprescu şi Guvernului Ponta să continue războiul cu vânzătorii de substanţe etnobotanice în Capitală. Tot mai multe magazine clandestine vând etnobotanice, chiar şi lângă şcoli.
"După ce, între 2010-2011, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Prefectura Capitalei închideau aproape toate cele 131 de magazine care comercializau substanţe etnobotanice în Bucureşti, astăzi, prin indiferenţa/complicitatea primarului Marian Vanghelie, a primarului Sorin Oprescu şi a conducerii M.A.I., aceste magazine se redeschid în Capitală şi nu oriunde, ci chiar în apropierea şcolilor", se precizează într-un comunicat emis de PDL Bucureşti. În noiembrie 2011, Guvernul Boc a elaborat un act normativ care să vină în sprijinul autorităţilor locale şi centrale în lupta cu aceste magazine "de vise", lege care permite inclusiv luarea de măsuri impotriva de comerţul on line al acestor substanţe care ucid consumatorii. Mai mult, aleşii generali, majoritatea PDL, au votat anul trecut o hotărâre de consiliu care interzicea construirea oricărui magazin care comercializa etnobotanice la mai puţin de un metru de şocli, grodiniţe, biserici, instituţii publice sau parcuri. "Este trist şi dureros ca după eforturile pe care le-am depus în anii trecuţi în Capitală, să constatăm acum că magazinele de etnobotanice reapar, sub nasul primarilor din Bucuresti şi al M.A.I. Aceste droguri ucid copii şi adolescenţi cu vârste între 16-35 de ani iar lupta pe care am dus-o in anii trecuţi cu vânzătorii de substanţe psihotrope a fost una de guerilla. Am reuşit să închidem aproape toate cele 131 de magazine, am făcut zeci de dosare penale comercianţilor, am oferit un cadru legislativ adecvat luptei cu aceste droguri, iar astăzi magazinele încep din nou sa funcţioneze lângă şcoli, în plin centru al Capitalei. Guvenul Ponta şi primarii acestuia din Bucureşti trebuie să treaca de la vorbe la fapte şi să dovedească că pot face ceva concret, altceva decât politică, în lupta cu cei care comercializeaza astfel de substante etnobotanice care ucid", a declarat fostul prefect al Capitalei, Mihai Cristian Atănăsoaie. Etnobotanicele fac victime la fel de multe, dar pe ascuns Drogurile se vând la pompe funebre, la alimentara şi colţ şi numai celor care intră într-o adevărată reţea. În magazinele de pompe funebre, la sex shop-uri, în cimitire sau sub şinele de tramvai. Astfel au început să ascundă de ochii poliţiştilor comercianţii de etnobotanice marfa în Capitală. Legea s-a schimbat, de anul trecut, dar normele metodologice nu au apărut încă, din vina Ministerului Sănătăţii. Cum se lasă puţin întunericul, în locurile în care se vând etnobotanicele, consumatorii se aşează la rând. Preţul nu este deloc mic, 60-80 de lei plicul, în funcţie de marfă şi de cartier. "Legalele" ajuns numai în mâna celor de încredere. Nu oricine poate pune în pericol afacerea cu etnobotanicelor, "mină de aur" pentru comercianţi. Motivul: magazinele în care, până decurând se vindeau fără probleme etnobotanicele nu mai sunt în legalitate. Locurile secrete pentru legale Cele mai active locuri în care se vând etnobotanicele au fost divulgate de un tânăr de 28 de ani care a mers la prefectura Bucureşti, în primăvara acestuia an, împreună cu mama sa. Acesta a explicat că a vrut să renunţe de foarte multe ori dar nu a reuşit din cauza tentaţiei. "Sunt prea multe magazine care vând marfa", a precizat acesta. Tânărul a menţionat un magazin de pompe funebre din zona Colentina. La Gara de Nord este un alt magazin care vinde fără probleme, seara. La Dristor este un altul, chiar lângă staţia de metrou, apoi în Rahova, la o sală de jocuri se mai comercealizează pe sub mână plicuri. În Militari este un alt magazin foarte aprovizionat, lângă un Mega Image dar şi aproape de sediul Direcţiei Rutiere de la Piaţa Coşbuc stau tinerii la rând în fiecare zi. Elevii şcolii 280, în pericol Părinţii şi elevii Şcolii Generale nr.280 din Bucureşti au atenţionat, recent, autorităţile printr-o scrisoare, că în jurul şcolii s-au deschis mai multe magazine care vând illegal tinerilor etnobotanice. "Drogurile nu se vând tot timpul, ci numai la cunoscătorilor care sună pentru a plăti şi primi marfa", au scris aceştia. Profesorii sunt îngrijoraţi şi ei de faptul că elevii sunt tentaţi să meargă în aceste locuri şi au acces facil la droguri care le pun viaţa în pericol. Potrivit acestora, cele mai solicitate locuri pentru vânzarea etnobotanicelor, din apropierea Şcolii 280, se găsesc droguri la intersecţia Sebastian cu Rahova, la o shaormerie şi la intersecţia Viilor cu George Coşbuc, la un fost bar. Poliţiştii nu au legea de partea lor Au lege, dar nu au norme de aplicare că să prindă infractorii, iar aceştia le rând în faţă. Cu aceasta dar şi cu alte probleme se confruntă poliţiştii de la Combatarea Crimei Organizate: legea nu are norme de aplicare, în lege nu este definit efectul psiho activ, motiv pentru care, în instanţă, mulţi patroni de magazine etnobotanice câştigă lupta cu autorităţile, laboratoarele nu sunt dotate şi sunt numite de către poliţişti "adevărate pistoale cu apă".În plus, se simte nevoia de constituire a unor comisii de medici care să spună dacă substanţele au efect psihoactiv. De patru ani de când au apărut pe piaţă în România, substanţele cu proprietăţi psiho active au pus în încurcătură autorităţile. Prea puţine dintre substanţele cu care sunt tratate plantele nu sunt identificate. Pe anexa de la lege, în România, sunt trecute ca fiind cunoscute şi periculoase pentru organism 40 de substanţe. Dar pe piaţă sunt alte sute sau chiar mii de substanţe neidentificate. Ministerul Sănătăţii nu se zbate şi nici nu dă din coate să actualizeze lista. Şi, ca urmare, în momentul de faţă, poliţişti, procurori, medici, cu toţii recunosc că sunt depăşiţi de fenomenul etnobotanicelor. Confiscă plantele, le duc la un laborator al poliţiei şi acolo constată că nu ştiu ce fel de substanţe au în faţă. Ca urmare, până ce acestea vor fi identificate, totul pare "curat". Vânzătorii de produse chimice periculoase le râd în nas anchetatorilor. Au şi de ce. Tinerii ajung în stare gravă la medic Mulţi dintre cei care ajung la spital din cauza consumului de etnobotanice, sunt numai piele şi os iar tratamentele sunt inadecvate pentru că nu se ştie ce au consumat. Asta a păţit şi tânărul care a venit la Prefectura Bucureşti şi a povestit că este legat de mama lui chiar şi de calorifer, ca să nu mai meargă să cumpere şi să consume etnobotanice. "Acum şi-a mai revenit. Era distrus. Nu mai mânca, nu mai gândea. Nu vă dau numele nostru şi nici poză pentru că eu lucreaz într-o instituţie publică şi nu vreau ca băiatul celălalt al meu să sufere", a povestit mama care l-a însoţit pe tânăr la Prefectură pentru a povesti locaţiile în care se vând drogurile pe sub tarabă, la un loc cu pâinea sau laptele. Întrebată de ce a venit să povestească toate aceste lucruri, mama a spus răspicat: "Ca să nu mai păţească şi alte mame şi copii ce am păţi eu şi fiul meu". Lege bună, ţinută în sertarele autorităţilor Una peste alta, legea s-a schimbat, oarecum în bine, pentru că-i obligă pe comercianţi să trimită la laborator, pe cheltuiala lor şi să identifice substanţele pe care le vând. Însă, există o mare problemă. Din luna noiembrie a anului 2111, nu au apărut normele de aplicare ale acestei noi legi, în plus, nu este definit efectul psiho activ şi există discuţii interminabile pe această temă între anchetatori şi comercianţi. Până la apariţia lor, vânzătorii de moarte, cel puţin aceia care mai vând "la vedere", stau liniştiţi. Noua lege este totuşi bună şi prevede închisoare de pana la 8 ani pentru comerciantii de etnobotanice fara autorizatie Etnobotanicele, pe internet sau la negru În patru ani, piaţa etnobotanicelor s-a dezvoltat în România, atât cât să bage în pământ tineri. Dacă la început, sub reclama de plante la plic au atras mulţi clienţi doritori de senzaţional, acum, comercianţii au început să vândă aşa zisele "etnobotanice" în aşa fel încât să nu fie văzuţi de poliţişti. Chiar dacă, din punct de vedere legal, poliţiştii şi procurorii nu le pot face mare lucru. Raportul ANA: "consumul de etnobotanice este îngrijorător" Raportul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) pe anul 2011 arată că, la noi, consumatorii de droguri au vârste cuprinse între 15-64 de ani. ANA a constatat o scădere a consumului de tutun şi alcool, o creştere a consumului de droguri ilegale şi de sedative şi/ sau tranchilizante şi apariţia celui de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), comercializate sub numele de "droguri legale sau "etnobotanice", pentru care se înregistrează, pentru segmentul 15-64 de ani, şi cea mai mare prevalenţă pentru consumul de-a lungul vieţii - 1,9%. Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul -1,6%, urmat de ecstasy - 0,7%, heroină - 0,3% şi cocaină - 0,3%. În concluzie, prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii continuă să fie concentrată pe droguri recreaţionale cum ar fi canabisul şi ecstasy care sunt consumate cu predilecţie de tineri între 15-34 de ani, majoritatea de sex masculin, cu precădere din euroregiunea Bucureşti/ Ilfov şi Vest. Noutatea constă în apariţia consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), comercializate sub numele de "droguri legale" sau "etnobotanice", la un nivel îngrijorator, semnalarea pentru prima oară la nivel naţional a consumului de ketamină şi diversificarea consumului pentru generaţia adultă, persoanele de sex feminin şi în majoritatea regiunilor ţării. S-a estimat un număr de 18.297 de consumatori de droguri în Bucureşti. Comparativ cu anii anteriori, se observă o uşoară creştere şi în continuare, principala limită în realizarea unei estimări la nivel naţional este reprezentată de disponibilitatea serviciilor/ programelor din restul ţării. Media de vârstă a celor asistaţi este mai mică de 31 de ani şi este mai mare pentru persoanele de sex feminin şi mai mică pentru consumatorii de SNPP.
Recomandările noastre
