Piaţa muncii este mai deschisă tinerilor care ştiu o meserie. Aceştia ajung să câştige mai bine decât cei cu BAC.
Dezinteresul şi inconştienţa elevilor au fost principalele explicaţii găsite de ministerul Educaţiei pentru dezastrul de la Bacalaureat. Deşi o parte dintre candidaţii picaţi au recunoscut că nu au planuri mari cu viaţa lor, alţii au spus că preferă munca în locul facultăţii. Vorbim de elevii şcolilor profesionale, care dovedesc că poţi avea un trai decent şi fără studii superioare. Alina O. (22 de ani), din Chiajna, şi-a dat repede seama că nu va excela niciodată la învăţătură. În 2004, după o şedinţă de familie, a hotărât să se înscrie la şcoala profesională particulară UCECOM "Spiru Haret" din Bucureşti, la specializarea Coafor-Stilist. "Nu mi-a plăcut din prima, dar în timp am descoperit că sunt pasionată de manichiură", mărturiseşte Alina, câştigătoarea mai multor concursuri de profil. "Poţi pierde timpul şi la liceu, şi la profesională" Potrivit acesteia, ideea că toţi elevii certaţi cu cartea se descurcă mai bine la profesională este doar un mit. În realitate, ca să înveţi o meserie, trebuie să ai răbdare şi talent. "Am avut şi colege care stăteau afară la ţigară în loc să facă orele de practică. Cine vrea, pierde timpul şi la liceu, şi aici. În domeniul meu, cu cât exersezi mai mult, cu atât devii mai bun", crede Alina. Primii bani, îşi aminteşte fata, i-a câştigat în clasa a IX-a, ca ucenic la unul dintre cele mai bine cotate saloane de înfrumuseţare din Capitală. "Am avut noroc. De obicei, tu plăteşti ca să-ţi faci mâna într-un salon. Cu banii, mi-am achitat taxele la şcoală, în jur de 1.6oo de lei pe an", rememorează fata experienţa la masa de manichiură. Faptul că nu are diplomă de Bacalaureat nu a împiedicat-o să-şi găsescă un loc de muncă suficient de bine plătit încât să-şi ajute părinţii şi sora mai mică. Mai mult, cu economiile strânse din bacşişuri, călătoreşte de câteva ori pe an la fratele său, în Barcelorna. "Nu mă dau banii afară din casă, dar nici nu mă plâng. Încet, încet, mă voi specializa în unghii false, un domeniu din care se câştigă frumos", e optimistă Alina. Şcolile profesionale au dispărut în 2009, din ordinul actualului ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, pe motiv că deveniseră "total neatractive", aşa cum ea însăşi a explicat recent. Ieri, acelaşi ministru a declarat că va regândi acest sistem în următoarele două luni. "Nu îmi este foarte clar care este cea mai potrivită formulă", a recunoscut ministrul Ecaterina Andronescu. "Profesionala nu e pentru proşti. Ca să deprinzi o meserie, trebuie să ai talent şi răbdare. Doar prin exerciţiu îţi formezi mâna." ALINA, manichiuristă în Bucureşti
"Profesionala" lui Andronescu, copy-paste din proiectul Funeriu Anunţul ministrului este cu atât mai surprinzător cu cât instituţia şcolii profesionale a fost reintrodusă la începutul acestui an de către fostul şef de la Educaţie, Daniel Funeriu. Ordinul de ministru care stabileşte cadrul legal pentru învăţământul profesional a fost publicat în Monitorul Oficial din 7 februarie 2012. Funeriu a gândit un sistem bazat pe contractul tripartid elev-părinte, şcoală, firmă. Înscrierile au avut loc în luna mai, iar tinerii care au optat pentru această formă de învăţământ vor beneficia de o bursă lunară de 200 de lei. Procesul educaţional va dura doi ani: în primul, copiii vor face 40% teorie şi 60% practică, iar în al doilea 25% practică şi 75% practică. În prezent, peste 12.000 de elevi fac parte din programul şcolii profesionale. Occidentalii se bat pe profesională Povestea tinerei nu e un caz singular, spune Zoica Vlăduţ, director adjunct la Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT). Potrivit acesteia, tot mai mulţi absolvenţi ai şcolilor profesionale fac carieră peste hotare, din meserii precum bucătar, mecanic sau horticultor. "Ajung să câştige mai bine decât cei cu diplomă de facultate rămaşi în ţară", e de părere directorul CNDIPT, care crede că societatea a înţeles greşit acest sistem de învăţământ. În timp ce românii fac un secret din faptul că odraslele lor urmează şcoli de arte şi meserii, în ţări precum Austria, Germania sau Elveţia, profesionala este prima opţiune a multor elevi buni. "Obţin mai repede un certificat şi se angajează. Mai târziu, se hotărăsc dacă-şi completează studiile. E fix invers de cum se întâmplă la noi", concluzionează expertul. CITIŢI ŞI:
- Undă verde pentru BAC PROFESIONAL. Din 2013, cei slab pregătiţi au bac-ul lor
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
