Comisia Europeană recomandă sprijinirea de către stat a industriei producătoare şi a sectoarelor energo-intensive

România de acum nu e cu mult diferită de cea din urmă cu 10 ani, după cum o arată rezultatele preliminare ale recensământului. Cea de peste 10 ani ar putea să arate însă cu totul altfel, dacă ţara noastră va ţine cont de direcţia recomandată dinspre Uniunea Europeană. Strategia Europa 2020, aprobată în urmă cu doi ani la Bruxelles, urmăreşte mai multe obiective, printre cele mai importante fiind consolidarea poziţiei companiilor europene, în contextul crizei economice. Potrivit Comisiei Europene, 25% din locurile de muncă din sectorul privat sunt în industria producătoare, iar alte 25% în domeniile asociate acesteia. Printre sectoarela cheie identificate de CE se numără programele spaţiale, producţia auto, sănătatea, tehnologiile pentru mediu, energia, industriile de securitate şi industriile energointensive. "Sectoarele intensive energetic, expuse competiţiei internaţionale, au nevoie de avantajele unor pieţe de energie competitive, care să ofere condiţiile generale favorabile care să le permită să prospere în cadrul Uniunii Europene", se specifică în document. Unul din motivele invocate de Comisie este necesitatea de a eficientiza aceste sectoare şi de a reduce emisiile de dioxid de carbon, dar şi faptul că în astfel de industrii se produc mare parte din tehnologiile cu efect de reducere a acestor emisii. La nivel european, implementarea acestor idei se produce deja. Pricewaterhouse- Coopers şi CRU (o organizaţie independentă din minerit şi metalurgie) au realizat recent pentru Alro Slatina, cel mai mare consumator local de energie, un studiu pe acest subiect. De acolo reiese că jumătate din producătorii de aluminiu analizaţi au contracte de energie pe termen lung, la preţuri sub cele ale pieţei, iar competitivitatea companiei nu va putea fi asigurată fără o astfel de predictibilitate. Al doilea mare consumator din ţară, combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, cerea la rândul său recent "stabilitate şi predictibilitate absolute la un preţ de piaţă corect" pentru a-şi putea dezvolta afacerea, la fel cumexistă în multe ţări europene Circa jumătate din locurile de muncă la privat din Europa sunt în industria producătoare sau în sectoare dezvoltate în jurul acesteia Ce efecte aşteaptă CE Printre efectele pe care le întrevede CE în urma sprijinirii companiilor industriale sunt: ocuparea forţei de muncă (75% pentru cei între 20 şi 64 de ani), alocarea a 3% PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare, reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de 1990, 20% energie din surse regenerabile, reducerea abandonului şcolar sub 10% şi 40% absolvenţi ai studiilor superioare între 30 şi 34 de ani, şi reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului celor afectaţi de sărăcie.