În "Ferma animalelor" a lui Orwell, porcul Napoleon creşte în secret un haitic de căţelandri, pe care-i dresează şi-i fanatizează, transformându-i în instrumentele lui feroce şi fidele.

Când câinii cresc mari, Napoleon înlătură cu ajutorul lor orice opoziţie. Îndărătul colţilor acestora, îi e uşor acum marelui râmător să mintă sfruntat, să înşele, să schimbe legile după bunul lui plac, să controleze cu mână de fier societatea. Nimeni nu-i poate sta împotrivă. Ferma e acum un loc tot mai ruinat, dar în care nu crâcneşte nimeni, iar Napoleon stăpâneşte deplin. Povestea sună familiar după luna de foc pe care-am trăit-o cu toţii. Tot ce ne-a fost dat să trăim în canicula şi disperarea acestei luni a fost pus la cale şi apoi executat după vechile reţete ale cuceririi puterii ce se învăţau pe vremuri la şcolile de partid comuniste. Învăţai acolo că morala se identifică intereselor partidului, că în numele acestuia poţi minţi şi trăda, că prin voinţă fanatică poţi depăşi toate obstacolele. Învăţai, apoi, importanţa de prim rang a propagandei şi forţa copleşitoare a urii. Napoleoni sunt mai mulţi la noi, parlamentul nostru e infestat de porcuşori mai mari sau mai mici, dar trei maeştri ai răului absolut au fost mereu Ion Iliescu, Adrian Năstase şi Dan Voiculescu. De la ei trei, ce ilustrează simbolic alianţa postdecembristă dintre comunism, Securitate şi corupţie, a pornit colosala ofensivă, de câţiva ani încoace, împotriva statului de drept şi-a democraţiei româneşti, ei sunt artizanii unei manipulări în masă a conştiinţelor prin continua, tâmpitoarea propagandă a Antenelor (la care s-au adăugat azi toate canalele televiziunii naţionale). În fine, puciul anticonstituţional care-a zguduit România şi a aruncat-o undeva în America de Sud este opera lor ca planificare şi-a căţeilor lor credincioşi ca punere în fapt. Căci această generaţie învechită-n rele, reacţionară, antioccidentală a crescut cu răbdare, de-a lungul vremii, o nouă, şi mai înspăimântătoare promoţie. Sunt căţelandrii tari în colţi careau venit recent la putere în România. Amorali, narcisici, cinici, îi cunoaştem deja cu toţii prea bine. Am putea spune că formează, după remanierea guvernamentală, grupul statuar al celor patru cavaleri ai Apocalipsei: Victor Ponta, care s-a construit toată viaţa pe sine din bucăţi furate de la alţii, care minte cu fiecare respiraţie, care s-a-mpodobit cu titluri universitare false, care a dovedit de două luni încoace că nu poate nici forma, nici conduce un guvern, care-a arătat o obrăznicie nelimitată faţă de personalităţile Europei. Titus Corlăţean, un robot politruc. Dan Şova, un antisemit sfidător. Şi, "în fruntea tuturora, oastea să şi-o recunoască", omul care fără să fi făcut nimic în viaţă, fără nici un merit personal, fără sprijin popular, cu o inapetenţă proverbială pentru efort, cu o singură idee fixă în cap, a ajuns preşedintele, fie şi interimar, al nefericitei noastre naţiuni: Crin Antonescu. Inşi fără conştiinţă morală, în stare de orice ca să-şi atingă scopurile. Nu e de glumă cu ei. Aceşti oameni nu sunt nici paiaţe, nici marţafoi, nici gâşte. Sunt cavalerii întunecaţi ai Apocalipsei. Au pus ţara pe foc ca să ia puterea şi, dacă nu-i vom opri, vom vedea şi mai departe lucruri de care să ne ferească Dumnezeu. Iliescu, Năstase şi Voiculescu ilustrează simbolic alianţa postdecembristă dintre comunism, Securitate şi corupţie